Recomandarile Biroului OMS pentru Europa: Monitorizarea cunostintelor, a perceptiei riscurilor si a increderii

26/06/2020

Recomandarile Biroului OMS pentru Europa: Monitorizarea cunostintelor, a perceptiei riscurilor si a increderii

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/recomandarile-biroului-oms-pentru-europa-monitorizarea-cunostintelor-a-perceptiei-riscurilor-si-a-increderii/

Pandemia COVID-19 impune o sarcina dificila sistemelor de sanatate si autoritatilor pentru a raspunde prin interventii, politici si mesaje eficiente si adecvate. Un raspuns pandemic prost sincronizat si gestionat sau o faza de tranzitie prelungita poate compromite castigurile obtinute. Pandemia si restrictiile sale pot afecta bunastarea mentala si fizica, coeziunea sociala, stabilitatea economica, precum si rezilienta si increderea individuala si comunitara.

Astfel, monitorizarea perceptiilor riscurilor, a comportamentelor preventive si a increderii pentru un raspuns informat la pandemie sunt recomandarile Biroului Regional OMS pentru Europa, potrivit unui comunicat al Universitatii de Medicina ‘Carol Davila’ Bucuresti, semnat de prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Consiliul Executiv al OMS.

Intelegerea modului si a contextului in care oamenii si comunitatile raspund permite sa anticipeze scenarii nedorite si sa initieze masuri de atenuare; de asemenea, pot fi puse in aplicare masuri de raspuns pandemic care sa fie mai bine fundamentate, pozitionate si acceptate, prin urmare mai eficiente. Sondajele privind populatia pot explora perceptiile, acceptarea restrictiilor, sanatatea fizica si mentala, comportamentele, nevoile de informare, perceptiile gresite.

Potrivit sursei citate, unul dintre elementele reducerii transmiterii virusului este comportamentul public. Pentru ca masurile de raspuns la criza sa afecteze comportamentele publice, acestea trebuie percepute ca fiind coerente, competente, echitabile, obiective, empatice, sincere. De asemenea, acestea trebuie sa fie usor de inteles si de comunicat prin intermediul unor persoane de incredere si al unor canale accesibile, stipuleaza comunicatul.

“Pentru ca sa reuseasca in acest sens, este esential sa se bazeze pe urmatoarele aspecte: increderea in autoritatile din domeniul sanatatii, recomandarile si informatiile; perceptia riscurilor; acceptarea comportamentelor recomandate; cunostintele; barierele/sprijinul pentru comportamentele recomandate (…). Unitatea de gestionare a informatiilor ar trebui sa dezvolte instrumente care sa: se bazeze pe dovezi; sa poata fi aplicate rapid; sa poata fi aplicate in mod regulat; sa fie simple si flexibile pentru a se adapta la situatia in schimbare; sa aiba costuri rezonabile si sa fie eficiente”, mai scrie in comunicatul UMF darol Davila.

Astfel, orice tara interesata poate utiliza un chestionar pentru a colecta date privind perceptiile, comportamentele, increderea, cunostintele si alte variabile ale publicului privind riscurile. Aceste date pot fi colectate prin intermediul panelurilor on-line, iar un grup national de cercetare poate fi angajat sa colecteze datele.

Folosind un set de coduri, constatarile pot fi transferate automat pe o pagina web protejata. Pagina web poate fi usor dezvoltata ca o sub-pagina pe un site web existent. Acest lucru permite grupurilor de interventie in caz de pandemie sa utilizeze constatarile pentru a lua masuri informate pentru un raspuns la pandemie.

De asemenea, specialistii sugereaza efectuarea unui studiu repetat, de tip transversal. Datele pot fi colectate in mod repetat, saptamanal, cu diferiti participanti.

Continut educational:

Evaluarea repetata a datelor de baza permite analiza schimbarilor inregistrate de-a lungul timpului si permite comparatii intre tari.

Schimbarea unor variabile permite cercetarea adaptiva la o situatie dinamica: de exemplu, solicitarea acceptarii spalarii mainilor poate fi mai importanta la inceput, in timp ce acceptarea inchiderii scolilor sau blocarea unor activitati poate fi relevanta mai tarziu in pandemie, mai transmite Universitatea ‘Carol Davila’, care mai sugereaza ca acest lucru permite monitorizarea adaptiva in timp a variabilelor, cum sunt perceptia riscurilor, cunostintele, increderea, comportamentele, precum si identificarea schimbarilor in timp si evaluarea relatiilor dintre ele.

Etichete: monitorizare riscuri, comportamente pandemie, strategii covid, oms, umf carol davila, alexandru rafila

 

Autor: Adriana Pavel

1 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

Un milion de decese din cauza Covid-19 | OMS: O moarte teribil de dificila si in singuratate

Focar de Covid-19 la Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia | 30 de angajati sunt infectati

Ministerul Sanatatii a distribuit o noua transa de 70 000 doze de vaccin gripal pentru imunizarea copiilor

Studiu: Un aerosol, sub forma unui spray nazal, poate preveni reproducerea virala a noului coronavirus

Doua state din Europa declara stare de urgenta in contextul pandemiei | Premierul slovac: Situatia este extrem de grava