Depresia postpartum este cea mai frecventa afectiune mintala asociata nasterii, iar o parte importanta dintre cazuri raman nediagnosticate. Cu ocazia Saptamanii Constientizarii Depresiei Postpartum, marcata in perioada 25 septembrie – 1 octombrie, Directia de Sanatate Publica (DSP) Arad atrage atentia asupra simptomelor, factorilor de risc si importantei depistarii timpurii.
Potrivit sursei citate, la nivel global, prevalenta medie a depresiei postpartum este de 17,22%, iar in Romania studiile indica o prevalenta de 18,8%, comparativ cu o medie europeana de 9,3%.
Institutia precizeaza ca pana la 50% dintre mamele afectate nu primesc un diagnostic, printre cauze fiind reticenta de a vorbi despre simptome, stigmatizarea sociala si lipsa de sprijin.
“Baby blues” sau depresie postpartum? Semnele care le diferentiaza
DSP Arad atrage atentia asupra diferentei dintre depresia postpartum si tulburarea tranzitorie cunoscuta drept “baby blues”. Aceasta din urma dureaza maximum doua saptamani si nu afecteaza sever functionarea mamei, in timp ce depresia postpartum poate aparea in perioada perinatala si poate persista mai mult timp.
Printre simptomele mentionate se numara tristetea profunda, furia, vinovatia, tulburarile de somn, lipsa de interes fata de bebelus, dar si gandurile de autovatamare sau de a face rau copilului.
Care sunt principalii factori de risc
Antecedentele de anxietate, sarcinile cu risc ridicat, violenta domestica si lipsa somnului se numara printre factorii de risc. Un risc crescut poate exista si in cazul parintilor adolescenti, parintilor singuri, familiilor care se confrunta cu un nivel ridicat de stres sau al celor care au trecut prin pierderi anterioare.
Depresia postpartum poate avea consecinte nu doar asupra mamei, ci si asupra familiei, putand afecta atasamentul mama-copil si dezvoltarea copilului, potrivit informarii.
DSP Arad precizeaza, de asemenea, ca depresia dupa nasterea unui copil poate afecta si barbatii, datele prezentate indicand ca unul din zece tati se confrunta cu depresie in primul an dupa nasterea copilului.
Alaptarea, asociata cu un risc mai redus
Potrivit informarii, datele din studii de tip metaanaliza indica o asociere intre alaptare si un risc mai redus de depresie postpartum. Potrivit sursei citate, alaptarea exclusiva la san este asociata cu o reducere cu 53% a riscului de depresie postpartum comparativ cu nealaptarea, iar alaptarea pentru o perioada mai mare de o luna cu o reducere de 37% a riscului.
Rolul medicului de familie in depistarea precoce
DSP Arad subliniaza importanta depistarii timpurii si rolul medicului de familie. Potrivit informarii, specialistii recomanda screeningul prin chestionare la prima vizita prenatala si, ulterior, la 4-6 saptamani si 3-4 luni dupa nastere.
Tratamentul poate include consiliere psihologica, grupuri de sprijin, modificari ale stilului de viata si, atunci cand este necesar, tratament medicamentos.
Potrivit datelor prezentate de DSP Arad, cu un tratament adecvat, aproximativ 80% dintre femeile afectate se recupereaza complet.
“Ingrijirea copilului tau incepe cu tine. Nu lasa depresia post-partum sa afecteze acest lucru!”, este mesajul transmis in cadrul Saptamanii Constientizarii Depresiei Postpartum.
Etichete: depresie postpartum, medic de familie, sanatate mintala femei, baby blues
Autor: Adriana Pavel
