Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a publicat in transparenta decizionala, pe site-ul propriu (www.cnas.ro), proiecte de acte normative pentru modificarea si completarea Contractului-cadru] si a Normelor sale metodologice de aplicare.
Potrivit CNAS, proiectele propun schimbari pe mai multe paliere de asistenta medicala, cu obiectivul de a creste accesul asiguratilor la servicii medicale, de a imbunatati calitatea actului medical si de a simplifica procedurile administrative.
1. Cresterea rolului medicinei de familie
Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, medicii de familie care preiau temporar pacientii colegilor aflati in concediu vor putea deconta consultatiile acordate peste plafonul obisnuit, astfel incat pacientii sa beneficieze in continuare de acces la servicii medicale fara intreruperi. Masura reprezinta si un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentara si incurajeaza colaborarea intre cabinetele de medicina de familie.
Proiectele vizeaza consolidarea rolului medicinei de familie in preventie si in monitorizarea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular este inclusa in consultatiile preventive, sunt actualizate regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi, in conformitate cu ghidurile internationale, si sunt clarificate procedurile de monitorizare a testarii HPV in cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin.
2. Acces mai facil la serviciile din ambulatoriul clinic
Programul minim de functionare al cabinetelor de specialitati clinice ar urma sa scada de la 35 la 17,5 ore pe saptamana si de la 5 la 3 zile lucratoare, o masura menita sa mentina in activitate cabinetele din zonele cu deficit de medici si sa extinda reteaua de servicii ambulatorii.
De asemenea, durata consultatiilor pentru specialitati precum pediatrie, medicina interna, geriatrie si genetica medicala va creste la 20 de minute, pentru a permite evaluari mai complete si o relatie mai buna intre medic si pacient.
“Noile reglementari vor oferi cabinetelor medicale mai multa flexibilitate in organizarea activitatii si vor permite valorificarea mai eficienta a programului de lucru. De asemenea, vor permite medicilor exercitarea efectiva a dreptului la concediu de odihna fara a fi penalizati financiar, sustinand astfel atat echilibrul profesional al medicului, cat si sustenabilitatea pe termen lung a activitatii acestuia in sistemul de asigurari sociale de sanatate.”, transmite sursa citata.
3. Tratament fara intrerupere pentru bolile cronice
Pacientii cu boli cronice stabilizate vor beneficia de prescriptii pentru medicamentele din contracte cost-volum pe o perioada de pana la 90-92 de zile, eliberate prin fractionare lunara, ceea ce reduce numarul deplasarilor la cabinet si contribuie la continuitatea tratamentului.
Trecerea de la medicamentul biologic de referinta la varianta biosimilara se va face in cel mult 3 luni de la introducerea acesteia pe lista de preturi, fata de 12 luni in prezent, pentru un acces mai larg la tratamente moderne si la costuri mai reduse, pentru toti pacientii, cu exceptia celor care prezinta efecte adverse.
De asemenea, se clarifica faptul ca accesul pacientilor tratati prin programele nationale de sanatate curative este gratuit, atat in spitalele publice, cat si in cele private. Propunerea vizeaza in special pacientii cu afectiuni oncologice, cardiovasculare sau alte patologii incluse in programele nationale de sanatate curative.
4. Rezultate mai rapide si digitalizare extinsa in ambulatoriul paraclinic
Pentru furnizorii de investigatii paraclinice se propune introducerea obligatiei de a interpreta si comunica rezultatele in cel mult 3 zile lucratoare de la efectuarea investigatiei. Totodata, furnizorii vor trebui sa puna la dispozitia pacientilor rezultatele si imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, in locul CD-urilor si al buletinelor pe hartie.
Se va crea totodata cadrul pentru introducerea teleradiologiei, in scopul utilizarii mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel national.
“Prin introducerea unei monitorizari intermediare a utilizarii plafonului, aferente perioadei 1–15 a lunii, si a posibilitatii de diminuare sau suplimentare a valorilor de contract in functie de gradul de utilizare, se vor crea premisele directionarii rapide a fondurilor catre furnizorii care inregistreaza adresabilitate crescuta si capacitate efectiva de furnizare a serviciilor, concomitent cu evitarea blocarii unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare.”, precizeaza CNAS.
Deci distributia fondurilor destinate laboratoarelor de analize medicale se va face mai rapid, ca masura intermediara pana la eliminarea plafoanelor.
5. Contractare mai transparenta si servicii noi in spitale
Pachetul de servicii acordate in regim de spitalizare de zi va fi extins cu servicii noi pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice, tratamente stomatologice pentru copiii cu varsta sub 7 ani care necesita sedare procedurala.
Cazurile in care s-au efectuat interventii pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusa in cazul reinternarilor sau transferurilor in 48 de ore, pentru a nu afecta finantarea unor tratamente de urgenta vitala.
In acelasi timp, noile reguli de contractare vor urmari o distribuire mai predictibila si mai echitabila a fondurilor, in functie de activitatea si capacitatea reala a spitalelor, oferind furnizorilor un cadru mai transparent si mai eficient de finantare.
Nu se vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate. Numarul de cazuri contractabile la nivel spitalicesc va fi stabilit in functie de adresabilitate si de capacitatea unitatilor sanitare, iar spitalele vor fi obligate sa publice pe propriul site date privind activitatea si indicatorii de performanta manageriala.
Se va introduce si notiunea de „fond de risc”, reprezentand 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicesti, destinat situatiilor justificate aparute pe parcursul derularii contractelor.
6. Acces mai bun la dispozitive medicale si la ingrijiri la domiciliu
Proiectul prevede si facilitarea accesului la dispozitive medicale adaptate nevoilor pacientilor. Vor fi reduse termenele de inlocuire pentru unele dispozitive, precum echipamentele compresive destinate tratamentului limfedemului sau nebulizatoarele, vor fi introduse noi dispozitive pentru persoanele cu limfedem si vor fi actualizate conditiile de acordare a ortezelor personalizate si a lentilelor intraoculare.
7. Simplificare administrativa si digitalizare
Furnizorii de servicii medicale in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate vor utiliza formulare medicale in format electronic (bilete de trimitere, retete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare medicala, recomandari pentru dispozitive medicale si ingrijiri la domiciliu), reducand timpul alocat activitatilor birocratice si simplificand relatia cu pacientii si cu casele de asigurari. Se elimina documentele pe hartie si se vor folosi doar documente digitale.
Totodata, se va introduce o aplicatie informatica pentru gestionarea programarilor pacientilor, incepand cu 1 octombrie 2026, in cadrul portalului e-SanateaMea. Pentru contractele si actele aditionale incheiate de furnizori cu casele de asigurari de sanatate se va utiliza semnatura electronica calificata, reducand durata procedurilor de evaluare si contractare.
Sursa: CNAS
Etichete: cnas, contract cadru, norme constract cadru, servicii mediale
Autor: FormareMedicala.ro
