Romania, in top 3 in UE privind consumul de antibiotice

25/11/2021

Romania, in top 3 in UE privind consumul de antibiotice

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/romania-in-top-3-in-ue-privind-consumul-de-antibiotice/

Prescrierea eronata in cazul infectiei cu SARS-CoV-2 si automedicatia influentata de fake news se numara printre cauzele cresterii consumului de antibiotice.

Romania se afla in topul tarilor privind consumul ridicat de antibiotice si implicit rezistenta la antimicrobiene, iar trendul nu este unul optimist, ci din contra.

Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv in ultimul an, s-a inregistrat o crestere semnificativa a consumului de antibiotice cu spectru larg, cu un risc mai mare de rezistenta bacteriana.

Astfel, tara noastra, alaturi de tari precum Bulgaria si Grecia, se situeaza in top 3 atat in privinta consumului de antibiotice cu spectru larg, cat si al rezistentei la antimicrobiene (AMR).

Desi virozele nu se trateaza cu antibiotice, in Romania, in anul 2020, consumul de macrolide (o clasa de antibiotice) a crescut cu 44% in contextul infectiei cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, in special, a inregistrat o crestere de 193% fata de 2019.

“Ceea ce s-a intamplat la noi anul trecut, cand cel putin in prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca si tratamente in infectia cu SARS-CoV-2, probabil ca a creat un anumit pattern care a continuat si s-a amplificat in anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infectie virala, lucru care s-a dovedit neadevar si, din pacate, si periculos”, a mentionat declarat prof. Dr. Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie, in cadrul conferintei “Antibioticele intre acces si exces: utilizam responsabil – oprim rezistenta”, organizata de Societatea Romana de Microbiologie.

“Vorbind de evolutia consumului de macrolide, la noi se folosesc eritromicina, spiramicina, azitromicina, claritromicina, iar virozele nu se trateaza cu antiobiotice. Ce s-a intamplat la noi in 2020? Iata, aproape o triplare a consumului de azitromicina, care ajunge la valorile consumului intregii clase de macrolide din anul 2019. Brusc, de la o pozitie aflata undeva pe la jumatatea clasamentului in UE, sarim pe locul 3, exact din cauza acestui consum ridicat de azitromicina”, a precizat si Prof. Dr. Gabriel Popescu de la Institutul National de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals”.

Pe cand media ponderata, raportata la numarul de locuitori din UE, arata o utilizare 37% (2019) si 38,6% (2020), Romania a inregistrat un procent de utilizare de 55,4% in 2019 si 55,1% in 2020, ceea ce ne situeaza pe locul 2 in UE la acest capitol, cu aproape 20% peste media europeana.

Pentru anul 2020, au fost colectate datele de la 16 laboratoare care fac parte din sistemul de supraveghere de tip sentinela din Romania, prin care se poate caracteriza profilul de rezistenta la principalele opt specii bacteriene care determina infectiile invazive. Astfel, specialistii din cadrul Institutului National de Sanatate Publica (INSP) au constatat ca, nivelul de rezistenta este si ramane unul ridicat pentru aproape toate speciile bacteriene la antibioticele analizate.

“Suntem pe locul 2 in UE in topul rezistentei extinse la antibiotice cand vine vorba de bacterii precum: Pneumonia aeruginosa, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae. Pe locul 3 in UE ne situam in privinta rezistentei la antibiotice in cazul bacteriei Acinetobacter spp, iar si pe locul 5 la Enterococcus faecium”, a mentionat Dr. Roxana Serban de la INSP.

Fenomenul consumului de antibiotice ‘cu pumnul’ chiar si la o banala infectie respiratorie sau o afectiune dentara, este raspandit in Romania pe de-o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealalta parte, intr-un procent semnificativ, din cauza automedicatiei realizate pe considerente nefundamentate stiintific, mituri si fake-news. Sunt extrem de des intalnite situatiile cand pacientii vin, mai ales in cabinetele medicilor de familie, si cer chiar ei antibiotice pentru ca ‘asta stiu ca trebuie’.

“Lasand la o parte faptul ca pacientii au pe acasa niste antibiotice pastrate, iau de la vecini sau primesc din farmacii fara retete, exista si aceasta prescriere eronata din partea medicilor, iar excesul se inregistreaza mai ales in ambulatoriu. Daca vorbim de exemple de boli in care nu avem nevoie de tratamente antibiotice si totusi dam tratamente antibiotice, cele mai frecvente sunt infectiile acute de cai respiratorii si includem aici si Covid-19. Despre aceasta situatie spunem ca, atunci cand se va trage linia si se va face o socoteala, vor fi inregistrate prescrieri de antibiotice cu kilogramele pentru aceasta boala in ambulatoriu, si mai nou, in unitatile de primari urgente si la Salvare.”, a precizat si Dr. Sandra Alexiu, Presedinte Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti – Ilfov.

Conferinta “Antibioticele intre acces si exces: utilizam responsabil – oprim rezistenta” s-a desfasurat pe platforma Formare Medicala.

Etichete: antibiotice, consum antibiotice, rezistenta la antimicrobiene, prescriere gresita antibiotice

Autor: Adriana Pavel

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

Studiu: Vaccinarea anti-Covid este sigura pentru femeile gravide

OMS: E nevoie de cateva saptamani pentru a intelege virulenta noii variante

Ministerul Sanatatii suplimenteaza numarul locurilor de la Rezidentiat

Ministrul Sanatatii: Aceasta boala va deveni la un moment dat endemica

Varianta SARS-CoV-2 detectata in Africa de Sud starneste ingrijorare la nivel mondial