A024E – DCI INSULINUM GLARGINE

I. Definiție
Insulina glargin este un analog de insulină umană cu durată lungă de acţiune produs prin tehnologia
ADN-ului recombinant pe tulpini de Escherichia coli.
Insulina glargin se poate prezenta sub forma insulina glargin 100 unităţi/ml (echivalent cu 3,64 mg)
inovativ sau biosimilar şi insulina glargin 300 unităţi/ml (echivalent cu 10,91 mg).

II. Criterii de includere pentru tratamentul cu insulină glargin
Insulina glargin 100 unități/ml este indicată pentru adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani sau
peste, cu diabet zaharat, atunci când este necesar tratamentul cu insulină.
Insulina glargin 300 unităţi/ml este indicată pentru tratamentul diabetului zaharat la adulţi, adolescenţi şi
copii începând cu vârsta de 6 ani.

III. Doze şi mod de administrare
1. Insulina glargin trebuie administrată o dată pe zi, oricând în timpul zilei, însă la aceeaşi oră în
fiecare zi. Dozele şi momentul administrării insulinei glargin trebuie adaptate individual. La
pacienţii cu diabet zaharat tip 2, insulina glargin poate fi administrată şi în asociere cu
antidiabetice orale.
2. Stabilirea dozei de insulină şi a algoritmului de ajustare al acesteia se va face de către medicul
specialist diabetolog pentru fiecare pacient în parte în funcţie de necesarul de insulină stabilit pe
baza evaluării clinico-biochimice, a obiectivelor de tratament stabilite şi a prezenţei
concomitente şi a altor măsuri terapeutice.
3. Insulina glargin se administrează pe cale subcutanată prin injectare la nivelul peretelui
abdominal, regiunii deltoidiene sau a coapsei.
4. Locurile de injectare din cadrul unei regiuni de injectare aleasă trebuie alternate de la o injecţie
la alta.
5. Insulina glargin nu trebuie administrată intravenos. Durata prelungită de acţiune a Insulinei
glargin este dependentă de injectarea sa în ţesutul subcutanat. Administrarea intravenoasă a
dozei uzuale subcutanate poate determina hipoglicemie severă.

IV. Monitorizarea tratamentului
În primele săptămâni după iniţierea terapiei cu insulină glargin, se recomandă o monitorizare metabolică
strictă. Odată cu ameliorarea controlului metabolic şi cu creşterea consecutivă a sensibilităţii la insulină,
poate deveni necesară o ajustare suplimentară a regimului terapeutic. De asemenea, ajustarea dozei
poate fi necesară, de exemplu, în caz de modificări ale greutăţii corporale, ale stilului de viaţă al
pacientului, ale momentului administrării insulinei sau dacă survin alte situaţii care cresc
susceptibilitatea la hipo- sau hiperglicemie.

V. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la insulina glargin sau la oricare dintre excipienţi.

VI. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau la pacienţii cu insuficienţă renală moderată/severă.
Sarcina şi alăptarea. Pentru insulina glargin nu sunt disponibile date clinice din studii controlate privind
utilizarea sa în cursul sarcinii şi alăptării.
Utilizarea insulinei glargin poate fi luată în considerare în timpul sarcinii, dacă este necesar din punct de
vedere clinic.
Dacă este utilizată asocierea cu pioglitazonă, pacienţii trebuie supravegheaţi pentru identificarea de
semne şi simptome ale insuficienţei cardiace, creştere în greutate şi edeme.
VII. Reacţii adverse
Hipoglicemia, în general cea mai frecventă reacţie adversă la tratamentul cu insulină, poate să apară
dacă doza de insulină este prea mare în raport cu necesarul de insulină.Momentul apariţiei hipoglicemiei
depinde de profilul de acţiune al insulinelor utilizate şi, de aceea, se modifică atunci când se schimbă
regimul terapeutic.
Reacţii la locul injectării. Aceste reacţii includ eritem, durere, prurit, urticarie, edem sau inflamaţie. Cele
mai multe reacţii minore la insuline la nivelul locului de administrare se remit, de regulă, în decurs de
câteva zile până la câteva săptămâni.
VIII. Întreruperea tratamentului: decizia de întrerupere temporară sau definitivă a tratamentului va fi
luată în funcţie de indicaţii şi contraindicaţii de către specialistul diabetolog, la fiecare caz în parte.
IX. Prescriptori: medici diabetologi, alţi medici specialişti cu competenţă în diabet sau medici
desemnaţi.