Legea carantinei si izolarii a intrat in vigoare

Legea carantinarii si izolarii a intrat in vigoare incepand marti. Aceasta lege reglementeaza unele masuri necesare in domeniul sanatatii publice cu caracter temporar, in situatii de risc epidemiologic si biologic, pentru prevenirea introducerii si limitarea raspandirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul Romaniei, realateaza Agerpres.

Masura carantinei:

Potrivit legii, carantina persoanelor se instituie pe baza informatiilor stiintifice oficiale si a definitiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locatie declarata de aceasta sau, dupa caz, intr-un spatiu special desemnat de autoritati, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtatoare ale unui agent inalt patogen care:

– sosesc din zone in care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel national, european si international de catre organismele competente in domeniu;

– au intrat in contact direct cu cel putin o persoana confirmata cu o boala infectocontagioasa.

In situatia in care persoanele refuza masura carantinarii la domiciliu sau la locatia declarata de acestea, precum si atunci cand persoanele in cauza incalca masura carantinei pe durata acesteia, desi au consimtit-o anterior, medicul sau, dupa caz, organele de control recomanda, iar reprezentantul directiei de sanatate publica decide carantinarea persoanei in spatiul special desemnat de autoritati, daca acestia constata riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitara.

Medicul sau, dupa caz, organele de control vor informa de indata DSP, care confirma sau infirma, dupa caz, masura carantinarii persoanei in spatiul special desemnat de autoritati, printr-o decizie cu caracter individual. Decizia se emite in cel mult 8 ore de la informarea facuta de medic sau de organele de control, dupa caz, si se comunica de indata persoanei in cauza. In scopul prevenirii raspandirii bolii infectocontagioase, pana la comunicarea deciziei directiei de sanatate publica prin care se infirma masura carantinei recomandate in spatiul special desemnat de autoritati sau, dupa caz, pana la comunicarea hotararii primei instante, persoana in cauza nu poate parasi domiciliul, locatia declarata pentru carantina sau, dupa caz, spatiul special desemnat de autoritati, fara incuviintarea medicului sau a reprezentantului DSP.

Masura se instituie pe durata perioadei de incubatie specifice bolii infectocontagioase suspicionate si inceteaza la expirarea termenului specific perioadei de incubatie sau anterior, ca urmare a confirmarii persoanei ca purtatoare a agentului inalt patogen, cu sau fara semne si simptome sugestive specifice definitiei de caz, fiindu-i aplicabile dispozitiile privitoare la masura izolarii.

Masura izolarii:

Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne si simptome sugestive specifice definitiei de caz, precum si pentru persoanele purtatoare ale agentului inalt patogen, chiar daca acestea nu prezinta semne si simptome sugestive.

Potrivit legii, pentru a asigura un echilibru corect intre nevoia de a preveni raspandirea unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitara si dreptul la libertate al persoanelor, masura izolarii se instituie in functie de boala infectocontagioasa, cu respectarea urmatoarelor standarde necesare exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale:

– masura sa fie dispusa pe durata limitata, in mod nediscriminatoriu si proportional cu situatia de fapt care o determina;

– masura sa aiba ca scop prevenirea raspandirii unei boli infectocontagioase, periculoase pentru siguranta persoanei si sanatatea publica;

– masura sa fie instituita pentru a proteja interesul public si sa nu determine un dezechilibru intre nevoia de protejare a sanatatii publice si imperativul respectarii libertatii persoanei.

Izolarea se instituie cu acordul persoanelor supuse examinarii, iar in lipsa acestuia, atunci cand medicul constata riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitara, intr-o unitate sanitara sau, dupa caz, intr-o locatie alternativa atasata unitatii sanitare, in scopul efectuarii examinarilor clinice, paraclinice si evaluarilor biologice, pana la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.

Cel mai tarziu la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinarilor clinice si paraclinice si daca se mentine riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitara, medicul recomanda prelungirea masurii izolarii intr-o unitate sanitara sau intr-o locatie alternativa atasata unitatii sanitare ori, dupa caz, la domiciliul persoanei sau la locatia declarata de aceasta.

Izolarea la domiciliu

Izolarea la domiciliu sau la locatia declarata se instituie daca riscul contaminarii altor persoane sau al raspandirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu nu poate fi dispusa in situatiile in care informatiile stiintifice oficiale referitoare la tipul agentului inalt patogen, calea de transmitere si rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv intr-o unitate sanitara sau o locatie alternativa atasata acesteia.

In situatia in care persoanele refuza masura izolarii, medicul informeaza de indata, dupa consemnarea refuzului persoanei, directia de sanatate publica judeteana, care, in termen de cel mult doua ore, va emite decizia prin care confirma sau infirma masura izolarii recomandata de medic, in unitatea sanitara sau intr-o locatie alternativa atasata acesteia.

Carantina pentru persoanele care sosesc in Romania din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat in contact direct cu persoanele infectate se dispune prin hotarare a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, la propunerea Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei si se pune in aplicare prin ordine ale ministrului Sanatatii si ale unitatilor din subordine.

Carantina zonala se instituie prin ordin al sefului Departamentului pentru Situatii de Urgenta sau al persoanei desemnate de acesta, in baza hotararii Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, la propunerea directiei de sanatate publica teritoriale si cu avizul Institutului National de Sanatate Publica.

Ordinele sefului Departamentului pentru Situatii de Urgenta sau ale persoanei desemnate de acesta pot fi contestate de catre orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim la instanta competenta.

In situatia existentei unui deficit de personal medical constatat de catre DSP sau ISU, pe durata instituirii masurii in domeniul sanatatii publice, in situatii de risc epidemiologic si biologic, personalul medical, paramedical si auxiliar specializat din sistemul public poate fi detasat cu acordul persoanei detasate, iar in lipsa acestuia, pe o durata de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului Sanatatii, al sefului Departamentului pentru Situatii de Urgenta sau al persoanei desemnate de acesta sau, dupa caz, al conducatorului institutiei angajatoare, se arata in lege.

Pe durata detasarii, se asigura persoanei detasate, suplimentar fata de salariul platit de unitatea angajatoare, plata indemnizatiei de detasare in cuantum de 50% din salariul de incadrare, diurna zilnica de 2% din salariul de incadrare, cazarea si transportul in localitatea unde se dispune detasarea.

Etichete: legea carantinei, carantina obligatorie, izolarea la domiciliu, masuri preventie epidemiei coronavirus