L01XX52 DCI VENETOCLAX

04/08/2020

L01XX52 DCI VENETOCLAX

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/l01xx52-dci-venetoclax-2/

DCI VENETOCLAX
INDICAȚIE:
– Leucemia limfocitara cronică (LLC)
CRITERII DE INCLUDERE ÎN TRATAMENT
– Pacienţii adulţi (peste 18 ani) cu Leucemie limfatica cronică (LLC) – în
monoterapie
a. în prezenţa deleţiei 17p sau a mutaţiei TP53 – pacienţi adulţi care nu sunt
eligibili pentru sau au avut eşec la un inhibitor al căii de semnalizare a
receptorilor celulelor B.
b. în absenţa deleţiei 17p sau a mutaţiei TP53 – pacienţi care au avut eşec
atât la chimioterapie şi imunoterapie cât şi la tratamentul cu un inhibitor al
căii de semnalizare a receptorilor celulelor B.
– Venclyxto administrat în asociere cu rituximab este indicat pentru
tratamentul pacienților adulți cu leucemie limfocitară cronică (LLC) care au
primit anterior cel puțin un tratament.
CRITERII DE EXCLUDERE
– Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
– Utilizarea concomitentă a venetoclax cu inhibitori puternici ai CYP3A la
iniţierea tratamentului şi în timpul perioadei de ajustare a dozei
– Utilizarea concomitentă a venetoclax cu produsele care conţin sunătoare
– Sarcina şi alăptarea.
– Insuficiența hepatică severă
TRATAMENT
Tratamentul cu venetoclax trebuie iniţiat sub îndrumarea și supravegherea unui
medic cu experiență în tratamentul bolilor hemato-oncologice.
• Doza recomandată:
Calendarul de titrare a dozei
Doza iniţială de venetoclax este de 20 mg o dată pe zi timp de 7 zile.
Doza trebuie crescută treptat pe durata a 5 săptămâni până la atingerea dozei
zilnice recomandate de 400 mg conform indicaţiilor din Tabelul 1. Schema de ajustare a
dozei cu durata de 5 săptămâni este concepută pentru scăderea treptată a încărcăturii
tumorale şi a riscului de apariţie a sindromului de liză tumorală (SLT).
Tabelul 1: Calendarul creşterii dozei

Doza după titrare pentru venetoclax administrat în asociere cu rituximab
Doza recomandată pentru venetoclax administrat în asociere cu rituximab este de 400
mg o dată pe zi.
Rituximab trebuie administrat după ce pacientul a terminat calendarul de titrare a dozei
și a primit doza zilnică recomandată pentru venetoclax de 400 mg pentru 7 zile.
Venetoclax trebuie administrat timp de 24 luni din Ciclul 1 Ziua 1 pentru rituximab
Doza după titrare pentru venetoclax în monoterapie
Doza recomandată pentru venetoclax este de 400 mg o dată pe zi. Tratamentul trebuie
continuat până la progresia bolii sau până când nu mai este tolerat de către pacient.
Mod de administrare
– Comprimatele filmate de venetoclax se înghit întregi, cu apă, aproximativ la
aceeaşi oră în fiecare zi.
– Comprimatele trebuie să fie luate cu alimente pentru a evita riscul apariţiei
ineficacităţii.
– Comprimatele nu trebuie mestecate, zdrobite sau rupte înainte să fie înghiţite.
– În timpul perioadei de ajustare a dozei, venetoclax trebuie administrat
dimineaţa pentru a permite monitorizarea analizelor de laborator.
– În timpul tratamentului cu venetoclax trebuie să se evite consumul de
grapefruit, de portocale de Sevilla şi de fruct stea (carambola).
• Prevenirea apariţiei sindromului de liză tumorală:
o Venetoclax poate provoca scăderea rapidă a tumorii asociindu-se cu riscul
de SLT în faza iniţială de ajustare a dozei cu durata de 5 săptămâni.
o Modificări ale valorilor electroliţilor sugestive pentru SLT, ce necesită
tratament prompt, pot să apară încă de la 6 până la 8 ore după
administrarea primei doze de venetoclax şi la fiecare creştere a dozei.
o Riscul de apariţie a SLT este un proces continuu la care contribuie mai
mulţi factori:
– încărcătura tumorală semnificativă [exemplu: orice ganglion cu
diametrul ≥5 cm sau număr absolut de limfocite (NAL) ≥25 x 109 /l]
creşte riscul apariţiei SLT în momentul iniţierii tratamentului cu
venetoclax.
– funcţia renală diminuată (clearance al creatininei [ClCr] < 80ml/min
contribuie la creşterea suplimentară a riscului
o Este posibil ca riscul să scadă o dată cu scăderea încărcăturii tumorale ca
urmare a tratamentului cu venetoclax.
o Măsuri:
– Evaluarea încărcăturii tumorale înaintea începerii tratamentului cu
venetoclax, inclusiv radiologic (ex: computer tomograf)
– Teste biochimice sanguine: potasiu, acid uric, fosfor, calciu, creatinina;
corectarea valorilor anormale biochimice preexistente.
– Hidratare. Pacienţii trebuie să consume 1,5 – 2 litri de apă zilnic,
începând cu 2 zile înainte, în zilele iniţierii tratamentului ca şi la fiecare
creştere ulterioară a dozei. În funcţie de starea clinică şi de riscul
general de SLT ca şi în cazul pacienţilor ce nu se pot hidrata oral se
vor administra lichide intravenos.
– Medicamente care scad acidul uric. La pacienţii cu concentraţii
crescute ale acidului uric sau la cei care au risc de SLT,
medicamentele care scad acidul uric trebuie administrate cu 2 până la
3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu venetoclax şi pot fi continuate
în perioada de ajustare a dozei.
– Analize de laborator.
a. Înainte de administrarea dozei:
 efectuarea testelor biochimice sanguine tuturor pacienţilor
înainte de administrarea dozei iniţiale, în vederea
evaluării funcţiei renale şi a corectării valorilor anormale
preexistente.
 testele biochimice sanguine trebuie reluate înainte de
fiecare creştere ulterioară a dozei pe durata perioadei de
ajustare a dozei.
b. După administrarea dozei:
 pentru pacienţii cu risc de apariţie a SLT, testele
biochimice sanguine trebuie monitorizate la 6 până la 8
ore şi la 24 de ore după prima doză de venetoclax
administrată.
 dezechilibrele electrolitice trebuie corectate imediat.
 nu se va administra următoarea doză de venetoclax decât
după evaluarea testelor biochimice sanguine efectuate la
24 de ore.
 acelaşi program de monitorizare se va efectua la iniţierea
dozei de 50 mg şi după aceea la pacienţii care continuă
să fie cu risc la creşterea ulterioară a dozei.
– Spitalizare. În funcţie de evaluarea medicului, unii pacienţi, mai ales
cei cu risc crescut de apariţie a SLT, pot necesita internare în ziua în
care se administrează prima doză de venetoclax pentru a se asigura
profilaxie şi monitorizare mai susţinute pe durata primelor 24 de ore. În
urma reevaluării riscului trebuie să se ia în considerare spitalizarea şi în
cazul următoarelor creşteri ale dozei.
• Ajustarea dozelor:
a. Ajustarea dozelor în cazul sindromului de liză tumorală.
– Când un pacient prezintă modificări ale testelor biochimice sanguine
sugestive pentru SLT, doza de venetoclax din ziua următoare trebuie
oprită.
– Dacă acestea se normalizează în interval de 24 până la 48 de ore de la
ultima doză, tratamentul cu venetoclax poate fi reluat cu aceeaşi doză.
– În cazul evenimentelor de SLT manifestat clinic sau al modificărilor
testelor biochimice sanguine care necesită un interval de peste 48 de
ore pentru normalizare, tratamentul trebuie să se reia cu o doză mai
mică (vezi tabel).
– În cazul reluării tratamentului cu venetoclax după întrerupere din cauza
SLT, trebuie să se respecte instrucţiunile pentru prevenirea sindromului
de liză tumorală
b. Ajustarea dozelor în cazul altor tipuri de toxicitate.
– Tratamentul cu venetoclax trebuie oprit în cazul apariţiei:
 oricărui tip de toxicitate de grad 3 sau 4 de alt tip decât cel
hematologic,
 neutropeniei de grad 3 sau 4 însoţită de infecţie sau febră, sau
 a toxicităţii hematologice de grad 4, cu excepţia limfopeniei.
– După remiterea evenimentului de toxicitate la gradul 1 sau până la
nivelul iniţial (recuperare), tratamentul cu venetoclax poate fi reluat cu
aceeaşi doză.
– În cazul în care evenimentul de toxicitate apare din nou şi în cazul
oricărui episod ulterior, după remiterea evenimentului, atunci când se
reia tratamentul cu venetoclax trebuie să se respecte recomandările
privind reducerea dozei din tabel. Medicul poate să decidă o scădere
mai mare a dozei.
– Pentru pacienţii care necesită o scădere a dozei la mai puţin de 100 mg
pentru o perioadă mai mare de 2 săptămâni, trebuie să se ia în
considerare întreruperea tratamentului cu venetoclax.
– La pacienţii al căror tratament a fost întrerupt mai mult de 1 săptămână
în primele 5 săptămâni de ajustare a dozei sau mai mult de 2
săptămâni la o doză zilnică de 400 mg, trebuie reevaluat riscul de
apariţie a SLT pentru a se stabili dacă este necesară reluarea
tratamentului cu o doză mai mică.
Tabel: Ajustarea dozei în cazul SLT şi al altor tipuri de toxicitate

c. Ajustarea dozelor în cazul utilizării concomitente a inhibitorilor
CYP3A
– Utilizarea concomitentă a venetoclax cu inhibitori puternici sau
moderaţi ai CYP3A creşte expunerea la venetoclax şi poate creşte
riscul de apariţie a SLT şi a altor fenomene toxice
 Perioada de iniţiere şi de ajustare a dozei
– Este contraindicată utilizarea concomitentă a venetoclax cu
inhibitori puternici ai CYP3A
– Trebuie evitată utilizarea concomitentă cu inhibitori moderaţi ai
CYP3A; trebuie luata in considerare utilizarea de alternative
terapeutice.
– În cazul în care trebuie utilizat un inhibitor moderat al CYP3A, doza
iniţială de venetoclax şi dozele din perioada de ajustare a dozei
trebuie reduse cu cel puţin 50%.
– Pacienţii trebuie monitorizaţi mai atent pentru depistarea semnelor
de toxicitate.
 După terminarea perioadei de ajustare a dozei.
– Pentru pacienţii care primesc o doză zilnică constantă de
venetoclax, aceasta trebuie redusă cu 50% atunci când se
utilizează concomitent cu inhibitori moderaţi ai CYP3A şi cu 75%
dacă se utilizează concomitent cu inhibitori puternici ai CYP3A.
– Pacienţii trebuie monitorizaţi mai atent pentru depistarea semnelor
de toxicitate şi poate fi necesar ca doza să fie în continuare
ajustată.
– Doza de venetoclax utilizată înainte de începerea utilizării
inhibitorului CYP3A trebuie reluată la 2 până la 3 zile după
întreruperea utilizării inhibitorului.
• Omiterea unei doze.
– În cazul în care un pacient omite o doză de venetoclax şi au trecut mai puţin
de 8 ore de la momentul în care aceasta trebuia administrată de obicei,
pacientul trebuie să ia doza omisă cât mai curând posibil, în aceeaşi zi.
– În cazul în care pacientul a omis o doză şi au trecut mai mult de 8 ore,
pacientul nu trebuie să ia doza omisă şi trebuie să reia administrarea dozelor
conform schemei în ziua următoare.
– Dacă pacientul prezintă vărsături după ce a luat doza, nu trebuie să ia o altă
doză în ziua respectivă. Următoarea doză prescrisă trebuie luată conform
programului în ziua următoare.
• Durata tratamentului:
Tratamentul trebuie continuat pâna la progresia bolii sau până când nu mai este
tolerat de către pacient in monoterapie sau 24 luni in combinatie cu rituximab.
REACŢII ADVERSE:
– Hematologice: neutropenie, anemie
– Infecţii: infecţii ale căilor respiratorii superioare, pneumonie, infecţii ale căilor
urinare
– Tulburări metabolice: sindromul de liză tumorală, hiperfosfatemie,
hiperpotasemie, hiperuricemie, hipocalcemie, creşterea creatininei
– Tulburări gastro-intestinale: greaţă, vărsături, diaree, constipaţie
– Tulburări generale: fatigabilitate
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII
– Insuficienţa renală
– Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală
uşoară sau moderată (ClCr ≥30 ml/min şi <90 ml/min).
– La pacienţii cu insuficienţă renală (ClCr <80 ml/min) pot fi necesare
profilaxie şi monitorizare mai intense în vederea reducerii riscului de
apariţie a SLT în perioada de iniţiere a tratamentului şi în timpul
perioadei de ajustare a dozei.
– Venetoclax poate fi administrat pacienţilor cu insuficienţă renală severă
numai dacă beneficiul depăşeşte riscul şi aceşti pacienţi trebuie
monitorizaţi atent pentru depistarea semnelor de toxicitate din cauza
riscului crescut de apariţie a SLT.
– Insuficienţa hepatică
– Nu se recomandă nicio ajustare a dozei la pacienţii cu insuficienţă
hepatică uşoară sau moderată, dar deoarece s-a observat o tendinţă
de creştere a incidenţei reacţiilor adverse la pacienţii cu insuficienţă
hepatică moderată, aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi mai atent pentru
depistarea semnelor de toxicitate în perioada de iniţiere a tratamentului
şi în timpul perioadei de ajustare a dozei.
– Nu se recomandă utilizarea venetoclax la pacienţii cu insuficienţă
hepatică severă.
– Neutropenie .
– La pacienţii trataţi cu venetoclax s-au raportat cazuri de neutropenie de
grad 3 sau 4.
– Hemoleucograma completă trebuie monitorizată pe toată durata
tratamentului.
– Se recomandă întreruperea administrării sau reducerea dozelor la
pacienţii cu neutropenie severă.
– În cazul oricăror semne de infecţie, se va avea în vedere utilizarea
măsurilor suportive, inclusiv terapiile antimicrobiene.
– Imunizare.
– Vaccinurile vii nu trebuie administrate în timpul şi după tratamentul cu
venetoclax până când nu sunt refăcute celulele B.
– Femeile aflate la vârsta fertilă / Contracepţia la femei.
– Femeile trebuie să evite să rămână gravide pe durata tratamentului cu
venetoclax şi timp de cel puţin 30 de zile după oprirea tratamentului; de
aceea, femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze metode
contraceptive eficiente în timpul tratamentului cu venetoclax şi timp de
30 de zile după întreruperea tratamentului.
– În prezent nu se cunoaşte dacă venetoclax reduce eficacitatea
contraceptivelor hormonale şi de aceea femeile care utilizează
contraceptive hormonale trebuie să adauge o metodă contraceptivă de
tip barieră.
– Sarcina şi alăptarea.
– Venetoclax nu este recomandat în timpul sarcinii
– Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului.
– Fertilitate.
– Înainte de începerea tratamentului, la unii pacienţi de sex masculin
poate fi luată în considerare consilierea privind depozitarea spermei.
PRESCRIPTORI:
Iniţierea și continuarea tratamentului se face de către medicii din specialitatea
hematologie

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

INSP: Actualizarea definitiilor de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (Covid-19)

Cate paturi ATI pentru copiii cu Covid-19 sunt disponibile in Romania

Raport: Tarile bogate ale lumii au pre-achizitionat jumatate din totalul vaccinurilor anti-Covid

COPAC: Pacientii cronici nu au devenit singuri mai vulnerabili, ci sistemul de sanatate i-a vulnerabilizat

O companie din Coreea de Sud vrea sa testeze in Romania un tratament impotriva Covid-19