Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu – Scrisoare deschisa adresata tuturor

08/12/2015

Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu – Scrisoare deschisa adresata tuturor

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/dr-gabriel-tatu-chitoiu-scrisoare-deschisa-adresata-tuturor/

renuntalafumatNumele meu este Gabriel Tatu-Chitoiu, am 63 de ani si sunt medic cardiolog la Spitalul de Urgenta “Floreasca” Bucuresti, Unitatea de Terapie Intensiva Coronarieni a Sectiei de Cardiologie. De aproape 30 de ani tratez pacienti cu boli cardiovasculare grave, in special pacienti cu infarct de miocard. Va scriu astazi, 5 Decembrie 2015, dupa terminarea serviciului meu de garda. Motivul? Discutiile din ultimele zile asupra actualului proiect de modificare a legii 349/2002 in sensul interzicerii complete a fumatului in spatiile publice.

In urma cu aproape o luna, in calitate de presedinte al Societatii Romane de Cardiologie, am participat la sedinta Comisiei pentru Sanatate si Familie din Camera Deputatilor. O sedinta care a finalizat intr-un vot pozitiv al Comisiei in favoarea modificarii corespunzatoare a acestei legi.

Am remarcat atunci seriozitatea si responsabilitatea cu care membrii Comisiei au abordat amendamentele propuse de Doamna Deputat Aurelia Cristea. Ulterior impreuna cu Profesorul Dr. Florin Mihaltan, presedintele Societatii Romane de Pneumologie si cu Conferentiarul Dr. Ioan Mircea Coman am adresat membrilor Parlamentului Romaniei un apel pentru votarea grabnica a acestei legi.

Am fost placut surprins sa constat introducerea rapida a votarii legii pe ordinea de zi a Parlamentului din 25 Noiembrie 2015. Aceasta zi ar fi trebuit sa fie un moment istoric pentru Romania, urmare a adoptarii unei legi moderne, extrem de eficiente in apararea starii de sanatate a populatiei. Dar… spre consternarea generala legea a disparut subit de pe ordinea de zi.

Motivatia oficiala: “o scrisoare a Consiliului Concurentei care atragea atentia asupra unui amendament din acest act normativ, amendament care interzicea afisarea tigarilor in locurile obligatorii de trecere” (1)
Textul amendamentului este: “Interzicerea afisarii produselor din tutun in locurile obligatorii de trecere din unitatile in care acestea se comercializeaza”.

Imediat dupa adoptarea si avizul pozitiv al Comisiei pentru Sanatate, modificarea legii 349 in general si amendamentul mentionat mai sus (in special) au fost atacate prin repetate luari de pozitie ale reprezentantilor industriei tutunului. “De la adoptarea amendamentului si pana acum au fost sute de scrisori din partea retailerilor, din partea Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania” aflam dintr-o astfel de luare de pozitie (2).

Doua sunt modalitatile de atacare a acestui amendament. Prima, se bazeaza pe o presupusa confuzie indusa de modul de prezentare a acestui amendament in interviuri ale sustinatorilor legii (3). Practic se speculeaza faptul ca in aceste interviuri textul amendamentului nu a fost mentionat “ad literam’ ci a avut formulari diferite.

O astfel de abordare este fara sens deoarece ceea ce trebuie luat in seama este strict textul oficial al amendamentului, asa cum a fost adoptat de catre Comisie si nu formulari informale.

A doua modalitate este formulata astfel:

„Masura nu este explicata si nu este clara, impotriva regulilor de tehnica legislativa. „Afisarea” se refera la afise, deci la reclama, nu la produs. Daca era vorba despre produs ar fi trebuit sa se vorbeasca despre „plasare” sau „expunere”. Nu se intelege ce inseamna „locuri obligatorii de trecere”. E vorba de holuri? E vorba de casele de marcat? Deci, o masura insuficient gandita si fara consultari“ (2)

Citind aceasta argumentare mi-am imaginat instantaneu ca daca ar trebui sa accept doar sensul „afise” al termenului „a afisa”, asa cum ni se sugereaza, ar trebui sa accept, in acelasi timp, ca atunci cand cineva afirma ca „X se afiseaza cu Y” sa il vedem pe „X” plimbandu-se cu un afis cu numele lui „Y”, sau cu portretul acestuia si nu cu „Y” in persoana.

Continuand acelasi rationament ar trebui sa accept ca in loc de „a ne afisa cu cineva” sa spun „a ne expune cu cineva”.

In realitate multiplele sensuri ale termenului „a afisa” ne sunt cunoscute tuturor inca de pe bancile scolii. O scurta privire in DEX va identifica nu mai putin de 12 definitii pentru acest termen. Intre acestea, in sens figurativ, se afla si: „A manifesta ostentativ o anumita atitudine. A ostenta, a se face remarcat dinadins”.

In acest context, „expunerea” pachetelor de tigari in preajma caselor de marcat ale magazinelor (asa cum se intampla acum) se inscrie exact in acest sens figurat al termenului „a afisa”. Este o manifestare ostentativa avand drept scop remarcarea pachetelor de tigari prin tehnici de sugestie, de manipulare psihologica (design-ul pachetului de tigari, culori, etc.) in absenta unei reclame explicite.

Tinta (si victimele!) acestei abordari agresive de „afisare” sau, daca vreti, de „expunere” a pachetelor de tigari in locurile cele mai aglomerate, cum sunt spatiile de trecere de la casele de marcat, sunt copiii si tinerii. Nu trebuie sa fii un fin psiholog pentru a sesiza ca ei sunt cei mai labili in fata „ostentatiei” cu care li se pun direct in fata ochilor pachete de tigari, care mai de care mai atragatoare. Cu totii stim (inclusiv cei care lucreaza in industria tutunului) ca majoritatea fumatorilor deprind acest obicei inainte de varsta majoratului.

Rezultatul unei supravegheri efectuate in SUA pe o perioada de 11 ani arata ca peste 50% dintre fumatori au inceput sa fumeze inainte de 18 ani, de regula la 14 – 15 ani (4). Pe aceste date se bazeaza si industria tutunului in promovarea ostentativa a produselor sale.

„Ostentatia” cu care se „afiseaza” pachetele de tigari in spatiile caselor de marcat este un comportament agresiv cu conotatii negative indicate explicit, cu buna stiinta, insasi pe pachetele de tigari din moment ce pe acestea scrie clar „Fumatul ucide” sau „Fumatul poate dauna grav sanatatii”.

Prin urmare, oricat de socant ar parea, „afisarea”, „expunerea” in acest mod a tigarilor este o modalitate premeditata de atragere in special a copiilor si tinerilor spre fumat, ceea ce inseamna, de fapt, atragerea spre o sinucidere lenta sau/si spre auto imbolnavire cronica.

Acest comportament agresiv este impotriva Art. 22 din Constitutia Romaniei (Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica) care la punctul (1) garanteaza dreptul la integritatea fizica a cetatenilor tarii si Art. 34 (Dreptul la ocrotirea sanatatii) in care se specifica, la punctul (1): Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.

Prin urmare, rationamentul simplu facut mai sus conduce spre urmatoarele doua concluzii:

1. Textul amendamentului („Interzicerea afisarii produselor din tutun in locurile obligatorii de trecere din unitatile in care acestea se comercializeaza”) este neclar doar pentru cine nu doreste sa-l inteleaga.

  1. Prin introducerea acestui amendament Comisia pentru Sanatate si-a facut datoria in sensul aplicarii Art. 34 punctul (2) al Constitutiei Romaniei care prevede: “Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice”. In plus Comisia a actionat in sensul recomandarilor Directivei 2014/40/UE a Parlamentului Europei care specifica in mod limpede, la punctul (8).: In conformitate cu articolul 114 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), un nivel inalt de protectie a sanatatii ar trebui sa constituie baza unei propuneri legislative si ar trebui sa fie avute in vedere in special noile progrese stiintifice. Produsele din tutun nu sunt marfuri obisnuite si, avand in vedere efectele deosebit de daunatoare ale tutunului asupra sanatatii umane, protejarea sanatatii ar trebui sa aiba o importanța mare, in special pentru a reduce prevalenta fumatului in randul tinerilor. (5)

    In consecinta retrimiterea (la presiunea industriei tutunului), catre Comisia de Sanatate a Legii 349 in vederea clarificarii amendamentului respectiv este o incercare, de fapt, a eliminarii acestui amendament. Aceasta actiune mi se pare neconstitutionala si impotriva insasi a sensului sugerat de articolul (8) al Directivei 2014/40/UE.

    Problema reala este, de fapt, spectrul interzicerii posibilitatii actuale de atragere a copiilor si tinerilor spre fumat prin afisarea agresiva a produselor din tutun in spatiile din preajma caselor de marcat din magazine. Se doreste, de fapt, eliminarea acestui amendament:

    „…cei care au adoptat-o (NB. este vorba de amendament) nu au stiut ca o prevedere similara a fost respinsa cu o majoritate covarsitoare in Parlamentul European anul trecut cu ocazia discutarii Directivei tutunului si ca pentru astfel de masuri extreme ar trebui notificata Comisia Europeana. In Europa exista o singura tara care intentioneaza acest lucru – Norvegia – si, culmea, Romania a trimis o notificare impotriva intentiei Norvegiei de a introduce o prevedere similara.” (2)
    Nu pot sa nu ma intreb de ce exemplul avangardist al Norvegiei trebuie sa fie bagatelizat, sugerandu-ni-se sa asteptam eventual adoptarea lui si de catre alte tari. De ce nu ar putea Romania sa-si recunoasca eroarea, sa dea dovada de curaj si sa fie la fel de ferma in a deveni un exemplu pozitiv, alaturi de Norvegia?.

    Doua aspecte, strecurate prin presa, mi se par in mod particular ofensatoare:

    1. Sugerarea faptului ca initiativele parlamentarilor in ce priveste fumatul sunt strict populiste.

Citez: „Sunt populiste si emotional duse la extrem. Toata sedinta Comisiei de Sanatate a Camerei Deputatilor s-a desfasurat sub presiunea ONG-urilor, erau bannere cu Colectiv, erau Parlamentari care au aparut sa se traga in poza…Deci s-a folosit o tragedie pentru a se impune masuri extreme si insuficient gandite” (2).
Personal nu imi aduc aminte sa fi vazut la sedinta bannerele cu „Colectiv”. Eu am vazut cativa tineri linistiti si respectuosi a caror singura forma de manifestare a constat in niste coli A4 pe care erau scrise, de mana, niste mesaje. Nu am retinut nici unul dintre acestea. Pe de alta parte trebuie sa inteleg din afirmatia de mai sus ca tragedia de la „Colectiv” nu ar fi trebuit sa ne emotioneze intr-atat incat Comisia de Sanatate sa grabeasca adoptarea unei legi al carei unuia dintre efecte va fi prevenirea unor astfel de tragedii?. Prin simplul fapt ca in acest mod proprietarii de restaurante, baruri si cluburi isi vor putea monta detectoare de fum si instalatii anti incendiu?.
In fata realitatii, nu ai cum sa NU te implici afectiv. In cele 24 de ore care s-au scurs de ieri dimineata, cand am intrat in garda, am avut (intre alte urgente) 5 pacienti cu stop cardiac.

Trei dintre acestia mi-au murit. Afectiuni bronho-pulmonare si cardiace grave. Doi dintre ei (doua femei, 60 si 63 de ani) mari fumatori. Al patrulea, mare fumator, este in stare critica. Al cincilea (o femeie) a supravietuit cu bine. Avem internata acum si o pacienta in varsta de 47 de ani, fosta sportiva de performanta. Are cancer pulmonar. Este mare fumatoare. Sora ei a murit la 42 de ani. Tot de cancer pulmonar. Tot mare fumatoare.

  1. Atitudinea jignitoare la adresa medicilor din Comisia pentru Sanatate.

„Parlamentul si-a delegat cumva puterile, mai nou doar comisiile de specialitate decid, Parlamentul voteaza formal. Aceasta este o ciudatenie mai ales ca in comisiile de specialitate deciziile se iau de cele mai multe ori subiectiv, asa cum in comisia de sanatate, care este formata din medici” (2).

Trec peste evidenta tentativa de a „zgandari” orgoliul Parlamentului de for decizional suprem, o incercare de a-l pune in conflict cu membri Comisiilor Parlamentare. Ma opresc strict asupra afirmatiei potrivit careia medicii voteaza subiectiv in Comisia pentru Sanatate. Ni se spune explicit ca membrii acestor comisii voteaza subiectiv … pe ce baza? Ce se sugereaza?.

In realitate afirmatia este nu numai gratuita dar si rau voitoare din minim doua motive:

a. Se ignora cu buna stiinta faptul ca atat Presedintele cat si unii membri ai Comisiei sunt fumatori (!!!). Daca acestia ar fi actionat “subiectiv” atunci este de presupus ca s-ar fi opus cu indarjire amendamentelor propuse. In realitate, Presedintele Comisiei nu numai ca nu a adoptat o astfel de atitudine dar a propus, la randul sau, alte amendamente, la fel de constructive. Toti membri Comisiei au fost, fara exceptie, extrem de pozitivi si activi in asigurarea unui spirit democratic al dezbaterii.
b. Se ignora, la fel, cu buna stiinta faptul ca in argumentatie, medicii se bazeaza pe dovezi stiintifice. Insasi Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene exceleaza in a atrage repetat atentia ca toate modificarile solicitate se bazeaza pe informatii medicale stiintifice (4).

Iar aceste dovezi stiintifice atrag atentia asupra faptului ca produsele din tutun NU trebuie vazute ca o marfa obisnuita, pe picior de egalitate spre exemplu cu produsele alimentare, cu imbracamintea sau cu incaltamintea.

Nici macar cu alcoolul (care, consumat in doze moderate, are actiune benefica fapt indicat clar de ghidurile de practica medicala!).

Acest aspect este, cum am amintit anterior, subliniat cu claritate in art. 8. al Directivei 2014/40/UE. In consecinta, distingerea produselor din tutun de marfurile obisnuite trebuie facuta cu claritate atat de catre membri Parlamentului cat si de catre Consiliul Concurentei, Ministerul Finantelor si de catre Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala a caror non-consultare in luarea deciziilor Comisiei de Sanatate este ostentativ mentionata (2)

Prin urmare responsabilitatea constitutionala pentru starea de sanatate a populatiei trebuie vazuta ca fiind deasupra oricarui interes economic, deasupra oricarei tentative de negociere care are la baza asa numita contributie majora a fumatorilor la bugetul statului.

Scrisoarea completa a Dr. Gabriel Tatu Chitoiu poate fi vazuta AICI .

 

 

Autor: FormareMedicala.ro

1 Comentarii

  1. Jürgen Reich says:

    Aveti tot respectul meu si va felicit pentru articol. Sunt nefumator si astept de multi, de foarte multi ani adoptarea acestei legi!
    In general sunt de parere ca roata nu trebuie reinventata, asta s-a facut in alta parte, cu mult timp in urma. Ceea ce vreau sa spun este faptul ca pe drumul spre a obtine ceva, cei care „au inventat roata” (in acest caz legea impotriva fumatului in spatii publice), s-au lovit de anumite probleme si pana la urma au ajuns la adoptarea legii, facand anumite compromisuri, banuiesc. Sigur industria tutunului s-a luptat si acolo cu ei si pana la urma au trebuit sa faca acele compromisuri, pentru a putea adopta legea. Mai exact, ma gandesc ca s-a incercat si acolo sa se interzica expunerea tigarilor la casele de marcat in supermarket-uri, dar nu s-a reusit. Prin urmare, industria tutunului a gasit o portita in lege, care le perimite acest lucru … si l-au obtinut. De aceea, cred, s-a ajuns la un compromis si asa au reusit sa adopte legea!
    Mesajul meu este: Poate trebuie sa faceti anumite compromisuri pentru a trece odata pentru totdeauna aceasta lege, facand si compromisuri! Nu ma intelegeti gresit, mi-as dori si eu sa nu mai existe tigari in supermarket-uri (!!!), dar nu cred ca se poate acest lucru. Trebuie doar sa luati legatura cu cei din tarile „civilizate”, unde legea a fost adoptata si sa-i intrebati de ce piedici s-au lovit pentru a trece legea. Industria tutunului este aceeasi peste tot si actioneaza la fel si acolo si aici!
    Asadar, nu cred ca veti reusi sa treceti legea cu acel amendament. De ce? Pentru ca nu s-a putut nici acolo. Sigur exista motive clare pentru acele compromisuri, altfel nici in Germania si in alte state nu s-ar mai vinde si la aceasta ora tigari la casele de marcat din supermaket-uri. Parerea mea …

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri: