Evaluarea tratamentelor, control mai strict asupra fondurilor si acces mai rapid la servicii medicale sunt directiile pe care mizeaza Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), intr-un nou pachet de masuri anuntat pentru modernizarea sistemului public. Institutia pregateste schimbari care vizeaza atat modul de finantare, cat si relatia dintre sectorul public si cel privat.
Departament nou pentru evaluarea economica a medicamentelor
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Horatiu-Remus Moldovan, a anuntat trei masuri pe care le considera esentiale pentru eficientizarea institutiei si modernizarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, acestea vizand evaluarea economica a medicamentelor, consolidarea functiei de audit si extinderea colaborarii dintre sistemul public si cel privat in cadrul programelor nationale de sanatate.
Potrivit unui comunicat de presa, Consiliul de Administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate a aprobat infiintarea unui Departament de Farmaco-Economie, organizat in subordinea directa a presedintelui institutiei si format din specialisti precum medici, farmacisti si economisti.
“Necesitatea Departamentului de Farmaco-Economie rezulta din evolutia rapida a terapiilor inovatoare, din cresterea cheltuielilor cu medicamentele si din nevoia de a fundamenta deciziile de rambursare a medicamentelor pe dovezi stiintifice, rezultate clinice si criterii economice solide”, a afirmat Moldovan.
Utilizarea mai eficienta a fondurilor publice
Conform acestuia, noua structura va contribui la utilizarea mai eficienta a fondurilor publice, la optimizarea mecanismelor de rambursare si la dezvoltarea unor politici de sanatate bazate pe date si rezultate.
Totodata, Consiliul de Administratie al CNAS a aprobat infiintarea unei Directii Nationale de Audit Public Intern, prin reorganizarea actualei structuri de audit. Presedintele CNAS a aratat ca masura este necesara in contextul administrarii anuale a aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice destinate sanatatii.
“Functia de audit trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a evalua eficienta utilizarii resurselor, pentru a identifica vulnerabilitati si pentru a formula recomandari care sa contribuie la imbunatatirea continua a activitatii CNAS si a caselor de asigurari de sanatate”, a precizat acesta.
Colaborare mai stransa intre sistemul public si cel privat
O a treia masura anuntata vizeaza modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea complementaritatii dintre sistemul public si cel privat in implementarea programelor nationale de sanatate.
In acest sens, CNAS a publicat in transparenta decizionala un proiect de ordin care introduce o formula obiectiva si transparenta pentru evaluarea situatiilor in care capacitatea furnizorilor publici este depasita.
Potrivit lui Moldovan, atunci cand sistemul public nu poate raspunde integral nevoilor pacientilor, colaborarea cu furnizorii privati trebuie activata pe baza unor criterii clare si verificabile, pentru a facilita accesul mai rapid la servicii medicale finantate de CNAS.
Masura vizeaza programe destinate pacientilor cu afectiuni grave, inclusiv in domeniul oncologiei, bolilor cardiovasculare, radioterapiei si investigatiilor de inalta performanta, precum PET-CT.
Presedintele CNAS a subliniat ca noile masuri urmaresc consolidarea capacitatii institutiei de a lua decizii fundamentate, de a utiliza mai eficient resursele publice si de a asigura pacientilor un acces mai rapid si mai echitabil la servicii medicale de calitate.
Etichete: cnas, farmaco-economie, programe nationale de sanatate, sistem medical public-privat
Autor: Adriana Pavel
