Vaccinarea inainte si in timpul sarcinii contribuie la protectia gravidei si a sugarului in primele luni de viata, inclusiv prin transferul transplacentar de anticorpi. Societatea de Obstetrica si Ginecologie din Romania (SOGR) si Societatea Nationala de Medicina Familiei/Medicina Generala (SNMF) au elaborat un document de pozitie comun privind vaccinarile recomandate inainte si in timpul sarcinii, momentul administrarii acestora si vaccinurile contraindicate. Documentul are la baza dovezile si recomandarile actuale, in contextul in care Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si principalele societati profesionale internationale recomanda integrarea vaccinarii materne in ingrijirea prenatala de rutina.
Documentul sintetizeaza dovezile si recomandarile actuale pentru vaccinarile relevante inainte si in timpul sarcinii, precum si vaccinurile indicate in functie de risc si cele contraindicate.
Evaluarea statusului vaccinal si vaccinarea inainte de sarcina
Evaluarea statusului vaccinal reprezinta o componenta importanta a consilierii preconceptionale. Prioritar, trebuie clarificat statusul imun fata de rubeola si varicela, iar femeilor fara dovezi de imunitate pentru aceste infectii, li se recomanda vaccinarea cu vaccinul ROR si/sau vaccinul varicelic inaintea unei sarcini planificate, cu evitarea conceptiei timp de o luna dupa vaccinare. Evaluarea poate fi extinsa si asupra altor vaccinari relevante, in functie de istoricul medical si de factorii individuali de risc.
Vaccinarea in timpul sarcinii
In timpul sarcinii, beneficiile vaccinarii depasesc, in general, riscurile potentiale atunci cand probabilitatea de expunere la boala este crescuta, cand infectia reprezinta un risc pentru mama sau fat, iar vaccinul este putin probabil sa determine reactii adverse. Nu exista dovezi ale unor efecte fetale adverse in urma vaccinarii gravidelor cu vaccinuri inactivate (virale sau bacteriene) sau cu anatoxine. Prin urmare, sarcina nu trebuie sa excluda administrarea acestor vaccinuri, atunci cand sunt indicate din punct de vedere medical.
Figura de mai jos prezinta vaccinurile recomandate in sarcina si momentul optim de administrare pentru fiecare.
Figura 1. Fereastra optima de administrare a vaccinarilor recomandate in fiecare sarcina
1. Vaccinarea antigripala (vaccin inactivat)
Gripa in sarcina este asociata cu un risc crescut de forme severe de boala si spitalizare la gravida, comparativ cu populatia generala, din cauza modificarilor fiziologice cardio-respiratorii si imune specifice sarcinii. Vaccinarea antigripala protejeaza deopotriva si sugarul in primele luni de viata, perioada in care acesta nu poate fi vaccinat direct.
Administrare: in orice trimestru al sarcinii, in sezonul de circulatie a virusurilor gripale (recomandat toamna-iarna, la fiecare sarcina).
Beneficii: datele observationale si din studii randomizate sustin protectia atat a mamei, cat si a sugarului sub 6 luni impotriva gripei confirmate.
Siguranta: profil favorabil, in concordanta cu experienta de zeci de ani a utilizarii la gravide; se foloseste exclusiv formularea inactivata (forma viu atenuata, spray nazal, este contraindicata in sarcina).
2. Vaccinarea diftero-tetano-pertussis acelulara (dTap)
Pertussis (tusea convulsiva) reprezinta un risc major pentru sugarii sub 3 luni, care nu au inca protectie proprie prin vaccinare, formele severe putand determina spitalizare, complicatii respiratorii si deces la sugari.
Administrare: o doza la fiecare sarcina, optim intre saptamanile 27 si 36 de gestatie, pentru a permite transferul transplacentar adecvat de anticorpi inainte de nastere.
Beneficii: reduce semnificativ incidenta tusei convulsive confirmate, spitalizarile si decesele la sugarii sub 3 luni.
Siguranta: o revizuire sistematica dedicata nu a identificat o crestere a riscului de malformatii, nastere prematura sau alte evenimente adverse severe.
3. Vaccinarea materna impotriva VSR
Virusul sincitial respirator (VSR) este principala cauza de bronsiolita la sugari: aproximativ 50% dintre spitalizarile asociate VSR survin in primele 3 luni de viata si peste 75% in primele 6 luni, atat la sugari nascuti la termen, cat si prematuri, majoritatea cazurilor survenind la sugari anterior sanatosi, fara factori de risc. In Romania, incidenta estimata a spitalizarilor la sugarii cu varsta de 0–2 luni este de 68,8/1000.
Administrare: o doza intre saptamanile 24 si 36 de gestatie, in majoritatea tarilor incepand cu saptamana 28 de gestatie in acord cu recomandarea OMS, cu minimum 14 zile inainte de nastere pentru transfer optim de anticorpi.
Beneficii: eficacitate de 82% impotriva formelor severe de boala asociate VSR la 90 de zile si 70% la 180 de zile (studiu de faza 3); datele din viata reala (Argentina, Regatul Unit, SUA, Australia) confirma o eficienta de aproximativ 62–92% impotriva spitalizarii asociate VSR in primele 6 luni de viata.
Siguranta: profil de siguranta favorabil; datele post-autorizare din multiple tari (SUA, Argentina, Franta, Regatul Unit), cuprinzand peste 150.000 de sarcini, nu au evidentiat un risc crescut de nastere prematura.
4. Vaccinarea impotriva COVID-19
Gravidele au un risc crescut de forma severa de COVID-19 comparativ cu femeile de aceeasi varsta care nu sunt insarcinate.
In functie de datele epidemiologice si de disponibilitatea locala, administrarea este recomandata in orice trimestru al sarcinii, conform schemei generale pentru grupurile de risc, datele de siguranta fiind favorabile pentru mama si fat.
Vaccinuri suplimentare — in functie de risc
In functie de contextul epidemiologic, comorbiditati si riscul individual de expunere (personal medical, calatorie in zone endemice, asplenie, deficite imune, afectiuni oncologice/hematologice), pot fi avute in vedere vaccinurile hepatitic A, hepatitic B, meningococic sau pneumococic, toate fiind inactivate si putand fi administrate in sarcina, in acord cu evaluarea individuala a riscului de expunere.
In situatiile complexe sau la evaluarea vaccinurilor specifice unei expuneri profesionale ori de calatorie, decizia de vaccinare poate fi luata dupa consultarea unor medici din specialitatile boli infectioase, epidemiologie, medici care poseda atestatul de medicina de calatorie, precum si medici din alte specialitati implicate in recomandarea vaccinarii.
Vaccinuri vii atenuate — contraindicate in sarcina
Vaccinurile vii atenuate (ROR, varicelic, zoster, BCG, gripal viu-atenuat, impotriva febrei galbene) sunt contraindicate in sarcina, din precautie fata de riscul teoretic de transmitere fetala.
Vaccinarea HPV nu este recomandata in sarcina, intrucat datele de siguranta pentru aceasta perioada raman limitate; administrarea trebuie amanata pana in perioada postpartum. La femeile care alapteaza, vaccinul HPV poate fi administrat. Vaccinarea HPV accidentala in sarcina nu impune nicio interventie — datele disponibile nu arata o asociere cu evenimente adverse materno-fetale.
Pozitia comuna SOGR–SNMF
Pe baza dovezilor disponibile, Societatea de Obstetrica si Ginecologie din Romania (SOGR) si Societatea Nationala de Medicina Familiei/Medicina Generala (SNMF) formuleaza urmatoarea pozitie comuna, recomandand:
- integrarea evaluarii statusului vaccinal atat in evaluarea prenatala standard cat si la luarea in evidenta a sarcinii;
- completarea inainte de conceptie a schemei de vaccinare (ROR, varicela), pentru prevenirea riscurilor materne si/sau fetale asociate fiecarei infectii, in functie de caz;
- vaccinarea antigripala, in orice trimestru, in sezonul rece, la fiecare sarcina;
- vaccinarea dTap, recomandata in intervalul dintre saptamana 27–36, la fiecare sarcina;
- vaccinarea impotriva VSR, intre saptamanile 24–36 de gestatie, pe tot parcursul anului;
- vaccinarea impotriva COVID-19, in functie de contextul epidemiologic si disponibilitate;
- colaborarea activa intre medicul de obstetrica-ginecologie si medicul de familie, cu comunicarea explicita a statusului vaccinal al gravidei;
- documentarea administrarii fiecarui vaccin in fisa medicala si in Registrul Electronic National de Vaccinare (RENV).
Concluzii
Integrarea sistematica a vaccinarilor recomandate in ingrijirea prenatala reprezinta o interventie de preventie eficienta, cu beneficii dovedite atat pentru gravida, cat si pentru sugar.
SOGR si SNMF considera ca aceasta abordare colaborativa, sustinuta de comunicare activa intre medicul de familie si medicul obstetrician-ginecolog, este esentiala pentru cresterea acoperirii vaccinale si pentru protectia sanatatii materno-fetale in Romania.
Sursa: Document comun de pozitie SOGR si SNMF privind vaccinarea materna
Etichete: vaccinare in sarcina, vaccinare materna, SOGR, SNMF
Autor: FormareMedicala.ro
