Trei antibiotice – cefixima, cefoperazona-sulbactam si cefiderocolul – sunt in centrul unor recomandari transmise directiilor de sanatate publica, dupa analiza datelor privind consumul de antimicrobiene la nivel national. Documentele semnaleaza riscuri legate de rezistenta antimicrobiana privind utilizarea acestora.
Potrivit unei adreese semnate de semnate de Institutul National de Sanatate Publica (INSP) si Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), in urma analizei datelor privind consumul de antimicrobiene la nivel national, realizata in cadrul activitatilor de supraveghere si monitorizare a utilizarii antibioticelor, au fost identificate elemente care justifica transmiterea unor informatii si recomandari privind utilizarea celor trei antibiotice.
Directiilor de sanatate publica li se solicita sa dispuna transmiterea si diseminarea celor trei documente catre unitatile sanitare din judete si din municipiul Bucuresti, pentru analizarea informatiilor si recomandarilor si, dupa caz, actualizarea protocoalelor si procedurilor interne privind utilizarea antibioticelor.
Potrivit adresei, demersul urmareste sprijinirea unitatilor sanitare in optimizarea utilizarii antibioticelor, promovarea utilizarii judicioase a acestora si reducerea riscului de aparitie si dezvoltare a rezistentei microbiene.
Cefixima: Consumul a crescut accelerat in perioada 2022-2025
Primul document vizeaza cefixima, o cefalosporina de generatia a treia administrata oral. Conform anexei, autorizatiile de punere pe piata prevad indicatii pentru tratamentul infectiilor de tract respirator inferior, al infectiilor din sfera ORL – angine, sinuzite acute si otite acute – si al infectiilor urinare.
Documentul semnaleaza insa un risc major legat de prescrierea cefiximei in infectii respiratorii sau din sfera ORL: lipsa de activitate impotriva Streptococcus pyogenes, indicat drept agent etiologic aproape exclusiv al anginelor bacteriene, si Streptococcus pneumoniae, agent etiologic frecvent al pneumoniilor, exacerbarilor de bronsita cronica, sinuzitelor si otitelor acute.
Potrivit anexei, prescrierea cefiximei in aceste situatii expune pacientul atat unui tratament ineficient, cat si efectelor nedorite ale antibioticelor.
Documentul mai arata ca, potrivit clasificarii antibioticelor realizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), cefalosporinele de generatia a treia sunt considerate antibiotice cu risc sporit de selectare a rezistentei bacteriene si de dismicrobisme.
Lipsa de activitate a cefiximei impotriva celor doua specii bacteriene este confirmata, potrivit documentului, si de EUCAST, organismul european de reglementare a testarii sensibilitatii la antibiotice. Cefixima este inclusa printre antibioticele la care cele doua specii sunt rezistente, astfel incat testarea acestora pentru cefixima nu se justifica si nu se poate interpreta.
Romania a inregistrat, in 2024, al doilea cel mai ridicat consum de cefixima raportat la populatie
Datele prezentate in document arata ca utilizarea cefiximei in Romania a avut o tendinta de crestere accelerata in perioada 2022-2025, cand consumul a depasit 10 milioane de doze zilnice standard anual. Dintre acestea, 99,2% au fost utilizate in ambulatoriu.
Raportat la numarul de locuitori, Romania a inregistrat in anul 2024 al doilea cel mai ridicat consum de cefixima, de 2,5 ori mai mare decat media statelor UE/EEA.
In aceste conditii, se recomanda utilizarea cefiximei in tratamentul infectiilor din sfera ORL sau respiratorii doar daca a fost identificat agentul etiologic si acesta este sensibil la cefixima.
Pentru tratamentul initial al acestor infectii, documentul arata ca pot fi utilizate antibiotice active asupra celor doua specii mentionate, inclusiv unele cu risc scazut de a selecta rezistenta bacteriana.
La sectiunea “De retinut”, documentul precizeaza ca cefixima nu poate fi folosita in angine acute bacteriene si nici in infectiile pneumococice, deoarece nu este activa impotriva Streptococcus pyogenes si Streptococcus pneumoniae.
In infectii respiratorii, sinuzite si otite acute, cefixima nu ar trebui sa fie tratament initial, ci doar o alternativa pentru agenti etiologici cu sensibilitate demonstrata la cefixima.
Cefoperazona-sulbactam: Se recomanda renuntarea la utilizare
Al doilea document se refera la cefoperazona-sulbactam, asocierea unei cefalosporine de generatia a treia cu un inhibitor de betalactamaza, administrata parenteral si utilizata in infectii in care sunt sau ar putea fi implicati bacili Gram negativi.
Potrivit anexei, utilizarea cefoperazonei-sulbactam este insotita de riscul selectarii de bacterii rezistente fata de ambele componente. Problema majora in perioada actuala, potrivit documentului, este selectarea rezistentei Acinetobacter baumannii fata de sulbactam.
Sulbactamul are actiune antibacteriana impotriva A. baumannii si este indicat in document drept principala optiune terapeutica in infectiile determinate de aceasta bacterie.
Doza standard de sulbactam in cazul utilizarii cefoperazona-sulbactam este de 4 g/zi, in timp ce doza activa impotriva acestei bacterii este de 9-12 g/zi. Documentul arata ca aceasta situatie favorizeaza selectarea rezistentei A. baumannii prin subdozare.
Avand in vedere severitatea multor infectii cu aceasta bacterie si existenta unui numar foarte redus de antibiotice active, selectarea rezistentei la sulbactam creste semnificativ, potrivit anexei, riscul unei evolutii nefavorabile sau al decesului.
Un alt risc mentionat este selectarea, prin cefoperazona, a rezistentei la cefalosporine, inclusiv la unele antibiotice noi, precum ceftazidima-avibactam sau cefiderocol.
Doar sase state UE/EEA mai folosesc cefoperazona-sulbactam
In perioada 2021-2025, consumul cefoperazonei-sulbactam in Romania a fost de 125.000-135.000 de doze standard zilnice, fara o tendinta de scadere semnificativa, potrivit datelor prezentate in document. Anexa precizeaza ca doar sase dintre statele UE/EEA mai folosesc cefoperazona-sulbactam.
Documentul mai arata ca, din cauza riscului important de selectare a bacteriilor rezistente, OMS a inclus cefoperazona-sulbactam in categoria antibioticelor nerecomandate sa fie utilizate. Ultima reevaluare realizata de grupul de experti OMS, in anul 2025, a mentinut aceasta incadrare.
In aceste conditii, se recomanda renuntarea la utilizarea cefoperazonei-sulbactam si inlocuirea acesteia cu alte antibiotice active impotriva bacililor Gram negativi, de preferat din categoria Access, eventual Watch, potrivit clasificarii AWaRe.
Documentul precizeaza ca este necesar ca aceste informatii sa fie accesibile fiecarui potential medic prescriptor si personalului din SPIAAM/CPIAAM dedicat utilizarii judicioase a antibioticelor.
La sectiunea “De retinut”, concluzia este formulata astfel: cefoperazona-sulbactam este un antibiotic care „nu ar trebui sa mai fie folosit”. Potrivit documentului, alaturi de celelalte efecte nedorite ale cefalosporinelor de generatia a treia, riscul major este compromiterea eficientei sulbactamului, principala alternativa terapeutica in infectiile cu Acinetobacter baumannii.
Cefiderocol: Rezistenta de 48,3% in 2025 pentru izolatele de Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapeneme
Al treilea document vizeaza cefiderocolul, o cefalosporina recent introdusa in practica clinica, inclusa in categoria antibioticelor de linia a treia, descrise in anexa drept antibiotice „ale ultimei sperante”.
Potrivit documentului, cefiderocolul are indicatii in infectiile cu bacterii Gram negative extrem de rezistente la antibiotice – Enterobacterales si Pseudomonas aeruginosa – pentru care nu exista alte alternative terapeutice.
Activitatea cefiderocolului include Enterobacterales producatoare ale celor trei tipuri majore de carbapenemaze – MBL, OXA-48 si KPC -, insa documentul precizeaza ca activitatea sa nu este constanta impotriva izolatelor producatoare de NDM, cea mai frecventa MBL.
Utilizarea excesiva a cefiderocolului, in afara indicatiilor sale, accelereaza, potrivit anexei, selectarea rezistentei Klebsiella pneumoniae si a altor Enterobacterales fata de acest antibiotic. La erodarea eficientei cefiderocolului contribuie si utilizarea altor cefalosporine care pot genera rezistenta incrucisata.
Consumul de cefiderocol a fost de 4,3 ori mai mare in 2025 fata de 2024
In Romania, incepand din anul 2022, carbapenemaza cel mai frecvent descrisa la Klebsiella pneumoniae este NDM, uneori asociata cu OXA-48, potrivit documentului.
Cefiderocolul are o activitate intrinseca mai redusa impotriva izolatelor producatoare de NDM. In acelasi timp, documentul mentioneaza ca in Romania consumul de cefalosporine de generatiile 3-4 este ridicat.
In anii 2022-2023, anterior utilizarii cefiderocolului, 30-40% dintre izolatele de Klebsiella pneumoniae testate in Romania erau deja rezistente la cefiderocol.
Potrivit datelor prezentate in anexa, situatia a continuat sa se deterioreze, iar datele colectate pentru anul 2025 indica un nivel al rezistentei Klebsiella pneumoniae la cefiderocol de 48,3% pentru izolatele rezistente la carbapeneme. In acelasi timp, consumul de cefiderocol a fost de 6.450 de doze standard zilnice in anul 2025, de 4,3 ori mai mare fata de anul 2024.
Cefiderocolul, recomandat doar in cazurile cu indicatie certa de utilizare
Avand in vedere riscurile prezentate, documentul recomanda administrarea cefiderocolului doar in cazurile cu indicatie certa de utilizare.
Administrarea cefiderocolului nu se justifica in infectii fara etiologie demonstrata, in cele pentru care nu exista o suspiciune ridicata de implicare a unor bacili Gram negativi cu rezistenta extinsa la antibiotice sau atunci cand exista alte antibiotice active care pot fi utilizate la pacientul respectiv.
Potrivit documentului, respectarea acestei reguli poate fi favorizata de avizarea utilizarii cefiderocolului de catre un medic de boli infectioase si de auditarea indicatiilor pentru care cefiderocolul este utilizat in spital, cu sau fara avizare.
De asemenea, documentul considera necesara limitarea utilizarii cefalosporinelor de generatiile 3-4 care ar putea determina aparitia rezistentei si la cefiderocol.
La sectiunea “De retinut”, se precizeaza ca cefiderocolul se utilizeaza in infectii cu bacili Gram negativi cu rezistenta extinsa la antibiotice, sensibili la cefiderocol, atunci cand alte antibiotice nu pot fi utilizate.
Documentul subliniaza si rolul medicului infectionist in limitarea procesului de erodare a eficientei cefiderocolului, prin confirmarea indicatiilor de utilizare si reducerea utilizarii cefalosporinelor in spital.
Directiilor de sanatate publica din tara li se solicita diseminarea documentelor catre unitatile sanitare
Adresa care insoteste cele trei documente este transmisa directiilor de sanatate publica judetene si Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
Acestora li se solicita sa dispuna transmiterea si diseminarea documentelor catre unitatile sanitare din judete si din municipiul Bucuresti, in vederea analizarii informatiilor si recomandarilor si, dupa caz, a actualizarii protocoalelor si procedurilor interne privind utilizarea antibioticelor.
In adresa se solicita acordarea unei atentii deosebite diseminarii informatiilor catre unitatile sanitare si structurile sau persoanele responsabile de utilizarea antibioticelor.
Potrivit documentului, scopul demersului este sprijinirea unitatilor medicale in optimizarea utilizarii antibioticelor, promovarea utilizarii judicioase a acestora si reducerea riscului de aparitie si dezvoltare a rezistentei microbiene.
Etichete: antibiotice, rezistenta antimicrobiana, rezistenta la antibiotice, cefixima, cefoperazona-sulbactam, cefiderocol, INSP, CNSCBT, DSP, utilizarea antibioticelor, consum antibiotice
Autor: Adriana Pavel
