Sistemul sanitar intra intr-o etapa de reasezare a finantarii spitalelor, iar miza nu este doar numarul de paturi, ci modul in care resursele sunt folosite acolo unde exista nevoie reala de servicii medicale. Presedintele CNAS, conf. univ. dr. Horatiu-Remus Moldovan, afirma ca analiza necesarului real de paturi de spitalizare continua este „un demers necesar si inevitabil”, conform unui comunicat al CNAS.
Reducerea paturilor, corelata cu activitatea fiecarui spital
In contextul Hotararii de Guvern privind aprobarea numarului de paturi la nivel national, Ministerul Sanatatii a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% in urmatorii trei ani. Potrivit sursei citate, aproximativ 4.600 de paturi ar urma sa fie reduse chiar in acest an. Insa intrebarea corecta nu este daca trebuie sa reducem, ci cum si unde o facem, sublniaza seful CNAS.
“Exista spitale care pot si chiar isi doresc sa reduca sute de paturi. In acelasi timp, sistemul actual a incurajat, din pacate, mentinerea artificiala a unui numar mare de paturi, deoarece acesta influenteaza suma maxima ce poate fi contractata cu casele de asigurari de sanatate. In realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume raman teoretice, nefiind niciodata absorbite integral. Mai grav, aceasta abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate in sectii neperformante si, in acelasi timp, deficit in zonele unde activitatea este intensa si necesara.”, se precizeaza in comunicatul mentionat.
Analiza pentru fiecare spital, impreuna cu DSP-urile
CNAS a solicitat caselor de asigurari de sanatate, impreuna cu directiile de sanatate publica, sa realizeze o analiza detaliata pentru fiecare spital.
Reducerea numarului de paturi trebuie corelata cu activitatea reala a unitatii medicale si cu nevoile de servicii medicale ale populatiei deservite, potrivit comunicatului.
“Nu ne dorim inchiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate”, mai transmite presedintele CNAS.
Resursele, directionate catre zonele cu impact pentru pacienti
Horatiu-Remus Moldovan afirma ca spitalele performante nu trebuie penalizate, iar cele neperformante nu trebuie avantajate indirect. Potrivit acestuia, resursele trebuie directionate catre analize de laborator, investigatii imagistice, medicamente, materiale sanitare si plata corecta a garzilor.
Presedintele CNAS sustine ca scopul analizei este corectarea mecanismului de finantare, astfel incat acesta sa reflecte activitatea reala si performanta unitatilor sanitare.
Precizari privind situatia de la Institutul Oncologic Bucuresti
In comunicat este mentionata si situatia de la Institutul Oncologic Bucuresti, dupa aparitia unor informatii potrivit carora pacienti oncologici ar fi fost trimisi acasa pe motiv ca „nu sunt bani de la Casa”.
CNAS sustine ca aceasta afirmatie nu reflecta realitatea. Potrivit datelor prezentate, la 31 martie exista un stoc de 811.020 de lei, iar la 1 aprilie a fost incheiat un act aditional pentru Programul National de Oncologie, cost-volum, in valoare de 12.272.000 de lei.
La 20 aprilie, a fost solicitata o suplimentare, rezultand un necesar total de 13.927.338 de lei, dintre care 1.659.080 de lei pentru stoc tampon de 30 de zile. De asemenea, la 29 aprilie a fost aprobat un nou act aditional pentru luna mai, in valoare de 12.180.217 lei.
CNAS: Finantarea lunii aprilie acopera necesarul raportat
Conform comunicatului, consumul mediu lunar realizat raportat de Institutul Oncologic Bucuresti este de 11.185.160 de lei. CNAS sustine ca finantarea aferenta lunii aprilie acopera necesarul raportat.
Presedintele CNAS afirma ca, in acest caz, problema nu este lipsa finantarii in sine, ci modul in care aceasta este gestionata si organizata la nivelul unitatii medicale.
Indicatorii folositi in analiza nationala
Analiza realizata la nivel national are la baza indicatori utilizati de casele de asigurari si DSP-uri pentru stabilirea numarului optim de paturi pentru fiecare judet.
Printre acestia se afla gradul de ocupare a paturilor, durata medie de spitalizare, numarul de cazuri externate, indicele de complexitate a cazurilor, rata de utilizare a capacitatii spitalului, raportul dintre internari si numarul de paturi, structura pe specialitati si necesarul real din teritoriu.
Sunt analizate, de asemenea, distributia resurselor umane raportata la activitate, eficienta utilizarii fondurilor contractate si corelatia dintre finantare si serviciile efectiv prestate.
CNAS incurajeaza contractarea paturilor de paliatie
Presedintele CNAS precizeaza ca paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienti, ci cele care raman constant neocupate si care distorsioneaza finantarea sistemului.
Totodata, CNAS incurajeaza spitalele sa propuna la contractare paturi de paliatie, domeniu considerat grav subdimensionat in Romania. Potrivit comunicatului, exista un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliatie.
Propuneri catre Ministerul Sanatatii
In urma analizei, CNAS va propune Ministerului Sanatatii o repartizare echilibrata a numarului de paturi contractabile. Ulterior, institutia intentioneaza sa regandeasca formula de contractare, pentru a incuraja activitatea reala si performanta.
“Stim ce se intampla si suntem determinati sa reparam finantarea spitalelor din Romania. Reclasificarea spitalelor, includerea influentelor salariale in tariful pe caz ponderat si recalcularea acestuia in mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate si adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sanatate ale populatiei din zona deservita nu mai pot astepta prea mult!”, mai precizeaza conducerea CNAS.
Etichete: cnas, horatiu remus moldovan, paturi de spital, reducere paturi, spitale, finantare spitale,
Autor: Adriana Pavel
