Medicii de familie sustin vaccinarea antigripala diferentiata | Protectie maxima pentru varstnici

Gripa nu tine cont de varsta, dar varsta conteaza cand vine vorba de protectie. Persoanele trecute de 60 de ani au un sistem imunitar mai slabit si sunt mai expuse complicatiilor grave.

Reprezentantii medicilor de familiei au publicat un document de pozitie pentru sustinerea vaccinarii antigripale diferentiate pe grupe de varsta (la adult si varstnic). Vaccinarea corect aleasa poate insemna diferenta dintre o iarna linistita si o spitalizare.

Gripa sezoniera – impact mare asupra varstnicilor

Gripa sezoniera constituie o provocare majora pentru sanatatea publica, avand un impact deosebit asupra persoanelor varstnice. Desi este frecvent perceputa ca o infectie respiratorie usoara si autolimitanta, gripa poate genera complicatii medicale severe, in special in randul celor varstnici. Aceasta poate agrava afectiuni cronice preexistente, precum bolile cardiovasculare, diabetul sau afectiunile pulmonare, si poate duce la spitalizari, pierderea autonomiei si chiar deces. Pe langa consecintele clinice, gripa are si un impact economic si social considerabil, afectand sistemele de sanatate si calitatea vietii pacientilor.

Povara gripei, complicatiile si mortalitatea

Potrivit doctorilor de familiei, gripa sezoniera este una dintre principalele cauze de deces la nivel global, in special in randul persoanelor varstnice. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), gripa determina anual intre 290.000 si 650.000 de decese cauzate de complicatii respiratorii. La nivel mondial, se estimeaza ca apar aproximativ 1 miliard de cazuri de gripa in fiecare an, dintre care 3–5 milioane sunt forme severe.1 Practic, in fiecare minut, undeva in lume, o persoana moare din cauza gripei.

“Persoanele varstnice prezinta un risc crescut de complicatii severe din cauza modificarilor fiziologice asociate cu imbatranirea, inclusiv scaderea raspunsului imun. Conform CDC, intre 70% si 85% dintre decesele asociate gripei sezoniere si intre 50% si 70% dintre spitalizarile cauzate de gripa apar la persoanele de peste 65 de ani.”, precizeaza Societatea Nationala de Medicina Familiei (SNMF) in documentul public.

Cum loveste gripa in organism

Gripa nu afecteaza doar plamanii – ea poate agrava sau declansa o gama larga de probleme:

• Complicatii cardiovasculare: risc de pana la 10 ori mai mare de infarct miocardic acut in primele 1–3 zile dupa infectie; risc de accident vascular cerebral de pana la 8 ori mai mare.
• Complicatii respiratorii: pneumonie virala sau bacteriana, insuficienta respiratorie acuta, exacerbarea astmului sau a BPOC.
• Complicatii neurologice: encefalopatie, delir, sindrom Guillain-Barré, pierderea autonomiei functionale.
• Complicatii metabolice: la diabetici, destabilizarea glicemiei, hiperglicemie severa, cetoacidoza diabetica.

Pana la 23% dintre pacientii varstnici care trec prin gripa isi pierd temporar sau definitiv independenta in activitatile zilnice, ceea ce creste riscul de institutionalizare.

Imunosenescenta si impactul asupra eficacitatii vaccinale

Un factor-cheie pentru vulnerabilitatea varstnicilor este imunosenescenta, procesul natural prin care sistemul imunitar isi pierde treptat eficienta odata cu inaintarea in varsta. Aceasta afecteaza atat imunitatea innascuta, cat si pe cea adaptativa, reducand capacitatea organismului de a raspunde la infectii si scazand eficienta vaccinurilor obisnuite.

“Imunosenescenta reprezinta o deteriorare progresiva a sistemului imunitar odata cu inaintarea in varsta, afectand atat imunitatea innascuta, cat si pe cea adaptativa. Acest proces are consecinte semnificative asupra capacitatii organismului de a raspunde eficient la infectii si, in mod particular, asupra eficacitatii vaccinurilor administrate persoanelor varstnice.”, spun medicii.

In cazul vaccinurilor gripale standard (SD), eficacitatea scade semnificativ odata cu varsta. O meta-analiza pe 12 sezoane gripale, cu peste 45 de milioane de varstnici, arata ca vaccinul cu doza mare de antigene (HD-IIV) ofera o protectie net superioara, inclusiv impotriva complicatiilor respiratorii si cardiovasculare care duc la spitalizare.

“In contextul imbatranirii accelerate a populatiei si al impactului imunosenescentei asupra raspunsului imun, este esentiala adaptarea strategiilor de vaccinare antigripala in functie de grupa de varsta. Studiile internationale si recomandarile autoritatilor de sanatate publica, inclusiv cele ale CDC si ECDC, sustin diferentierea vaccinarii pentru a asigura o protectie optima impotriva gripei.”, transmite SNMF.

De ce varstnicul are nevoie de un vaccin gripal cu doza mare de antigene?

In documentul facut public de SNMF, se precizeaza ca vaccinul gripal cu doza mare de antigene a fost special dezvoltat pentru a raspunde nevoilor medicale a varstnicilor, care sunt mai vulnerabili la complicatiile gripei din cauza declinului functiei imunitare asociat cu imbatranirea (imunosenescenta).

Incepand cu sezonul gripal 2025/2026, in conformitate cu recomandarile formulate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, vaccinul gripal utilizat este unul trivalent.

“Pentru persoanele varstnice, este recomandata utilizarea unei formulari cu doza antigenica crescuta (HD), care contine 60 µg de hemaglutinina (HA) per tulpina virala – de patru ori mai mult decat vaccinurile gripale cu doza standard de antigene, cu scopul de a induce un raspuns imun mai robust in randul persoanelor varstnice, categorie la care reactivitatea imunologica post-vaccinala este in mod natural diminuata.”, sustin medicii de familie.

Studiile clinice confirma eficienta: vaccinul HD ofera 24,2% protectie suplimentara fata de vaccinul standard. In plus, studiul DANFLU-111 din Danemarca a aratat o reducere cu 64,4% a spitalizarilor pentru gripa sau pneumonie si o scadere cu 48,9% a mortalitatii de orice cauza.

Informatii pentru medici privind vaccinarea antigripala diferentiata pe grupe de varsta, AICI

Etichete: vaccinarea antigripala, vaccinare antigripala diferentiata, vaccinul gripal cu doza mare, vaccinare antigripala 2025-2026, snmf