Stiri medicale

Testul cu prednisolon nu s-a dovedit relevant in diagnosticarea BPOC si in diagnosticul diferential dintre BPOC si astm

Data ultimei actualizari: 14/06/2011

Testul cu prednisolon administrat pe cale orala timp de doua saptamani nu pare a fi de ajutor in diagnosticarea ori excluderea bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC), conform unui studiu realizat de cercetatorii olandezi, publicat in “Annals of Family Medicine”. Contrar ipotezei potrivit careia absenta, dupa test, a vreunei modificari a functiei pulmonare sugereaza diagnosticul de BPOC, specialistii afirma ca este de doua ori mai probabil ca cei care au avut un raspuns la test sa aiba BPOC fata de cei care nu au reactionat la acest test.

Potrivit investigatorilor olandezi, dupa realizarea ajustarilor pentru trei dintre caracteristicile pacientului (varsta, sex si statutul de fumator curent), asocierea intre testul cu prednisolon si BPOC nu a fost semnificativa din punct de vedere statistic; prin urmare, testul cu prednisolon nu are valoare relevanta in diagnosticare. “Rezultatele pe care le-am obtinut nu au fost in concordanta cu ipoteza noastra potrivit careia este mult mai probabil sa nu existe un raspuns la test pentru pacientii cu BPOC decat pentru cei cu astm bronsic”, au mai spus medicii olandezi. 

Investigatorii au pornit de la ipoteza propusa de cativa cercetatori, potrivit careia o analiza comparativa a valorilor spirometrice inainte si dupa o cura cu corticosteroizi administrati pe cale orala ar putea fi de ajutor clinicienilor in diagnosticul diferential dintre BPOC si astm bronsic, considerand ca pacientii care nu au avut un raspuns la test au BPOC, iar cei care care au avut raspuns au astm. Pentru a testa aceasta idee, cercetatorii au inclus in esantion peste doua sute dintre pacientii din sistemul de ingrijire medicala primara care participau la un studiu pentru diagnosticarea BPOC si care au acceptat sa faca testul cu prednisolon. Fara a fi cunoscuti ca avand BPOC sau astm, acesti pacienti au prezentat tuse inexplicabila mai mult de doua saptamani.

La finalul studiului, 23% dintre pacientii diagnosticati cu BPOC au avut un raspuns la testul cu prednisolon fata de doar 4% dintre pacientii cu astm si 7% dintre cei care aveau atat BPOC, cat si astm. Doi specialisti in patologia pulmonara, care nu au participat la acest studiu, au declarat ca metodologia utilizata de cercetatorii olandezi are multe puncte slabe si ca diagnosticele de BPOC si astm pot fi puse la indoiala. “Sunt multe lucruri neclare. Nu s-a spus nimic despre imagistica, de exemplu, folosita pentru excluderea altor boli pulmonare structurale ca de exemplu bronsiectazii etc.”, au spus ei, adaugand ca, pentru a diagnostica BPOC, autorii studiului s-au bazat mai mult pe valorile spirometrice absolute, decat pe o practica mult mai comuna, si anume de a determina daca valorile se incadreaza in intervalele de incredere.

Intr-un articol publicat in “British Journal of General Practice”, unul dintre autorii studiului a precizat ca toti pacientii inclusi in cercetare au trecut prin “ample procese de diagnosticare care au inclus simptome, semne, spirometrie si pletismografie”.Un alt specialist care a criticat metodologia folosita de cercetatorii olandezi, Dr. Kenneth Chapman din Canada, spune ca acest studiu releva tocmai confuzia care exista in aceste patologii in ceea ce priveste diagnosticul, desi, in opinia sa, lucrurile ar trebui sa fie foarte simple. Dr. Chapman a precizat ca un criteriu simplu de diagnostic pentru astm este verificarea daca volumul de aer expirat in prima  secunda (VEMS) revine la normal dupa tratament.

“In ceea ce priveste BPOC, daca o persoana a fost expusa o perioada lunga de timp la un factor care-i afecteaza plamanii si prezinta o obstructie a cailor respiratorii, iar eu incerc sa tratez acel pacient si nu reusesc sa-l aduc la normal, atunci pot pune diagnosticul de BPOC”, a spus el. In replica la aceste aprecieri, unul dintre autorii studiului a concluzionat: “aceste rezultate sunt in conformitate cu perceptia ca BPOC este o tulburare pulmonara obstructiva, dar partial reversibila. Acesta este, in opinia mea, un mesaj important pentru medicii de familie”.

Postati un comentariu

Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.