Stiri medicale

Efectul controalelor anuale asupra morbiditatii si mortalitatii

Data ultimei actualizari: 30/01/2013

Conform unei meta-analize efectuatade catre Nordic Cochrane Center, Copenhaga, Danemarca, controalele generale de sanatate nu reduc mortalitatea. Allan V. Prochazka, MD, de la Centru Medical Veterans Affair din Denver, si Tanner Caverly, MD, de la Universitatea din Colorado, Scoala de Medicina, Denver, revizuiesc aceste constatari intr-un articol publicat online, 14 ianuarie a.c., in JAMA Medicina Interna (fosta Arhiva Medicina interna).

Intr-o analiza sistematica a 14 studii randomizate controlate efectuate intre 1963 si 1999, cercetatorii au evaluat efectul controalelor medicale anuale asupra morbiditatii si mortalitatii. Autorii au definit verificarea generala de sanatate ca fiind “o vizita dedicata exclusiv consilierii preventive si testelor de screening,” excluzand vizitele necesare pentru gestionarea unor afectiuni cronice sau acute.Cercetatorii au evaluat date de la mai mult de 182000 de pacienti si au analizat rezultatele primare ale mortalitatii de toate cauzele si boli specifice mortalitatii. Rezultatele secundare analizare au inclus morbiditate, diagnostice noi, spitalizari, handicap, griji, autoevaluarea sanatatii, trimiteri la specialisti, precum si vizite suplimentare la medicii de familie,” scriu autorii.Cercetatorii au descoperit ca verificarile generale de sanatate nu au avut nici un efect semnificativ asupra mortalitatii totale (raport risc [RR], 0,99; 95% interval de incredere [CI], 0.95-1.03), chiar si atunci cand au fost examinati si alti factori, cum ar fi includerea de consiliere vizand stilul de viata, durata de urmarire, precum si tipurile de teste. In ceea ce priveste boli specifice de mortalitate, nu a fost gasita nici o reducere semnificativa a mortalitatii cancerului (RR, 1.01; 95% CI, 0.92 – 1.12) sau a mortalitatii cardiovasculare (RR, 1.03; 95% CI, 0.91 – 1.17).

Nu toate studiile au inclus date privind rezultatele secundare; cu toate acestea, cercetatorii au remarcat o crestere a numarului de diagnostice noi de hipertensiune arteriala, hiperlipidemie si diabet zaharat in timpul controalelor de sanatate.Potrivit autorilor, pacientii din Statele Unite cheltuiesc o suma estimata la 322 milioane pe an, pe teste de laborator, ca parte a examinarilor medicale generale. Autorii speculeaza ca aceste costuri sunt mai mari, daca luam in considerare testarea in aval si supradozajul, dar retineti ca, in ciuda lipsei de sprijin din partea grupurilor de orientare de-a lungul ani pentru vizite de ingrijiri generale, o schimbare in aceasta traditie prezinta o provocare. Utilizarea sporitaa inregistrarilor medicale electronice pentru a oferi recomandari individualizate, precum si promovarea discutiilor intre medici si pacienti cu privire la costurile de asistenta medicala, ar putea schimba in cele din urmaaceastapractica.Autorii arata ca, in intervalul de timp de 40 de ani in care aceste studii au fost efectuate, modificarile interventiilor medicale si terapeutice se poate sa fi afectat rezultatele. Ei au observat, totusi, ca”avand in vedere concluzia ca verificarile generale de sanatate nu s-au dovedit niciodataa fi eficace in aceasta intreaga perioada lungade timp, sarcina probei ar fi ┬ása demonstreze catestele de screening actuale sunt mult mai eficiente decat cele folosite in trecut.De asemenea, comentatorii noteaza alte limitari de studiu, cum ar fi lipsa de date cu privire la daunele si costurile controalelor generale, precum si lipsa discutii despre rolul pe care relatia medic-pacient il poate juca in recomandarea si valoarea acestor vizite. “Schimbarea convingeri despre valoarea controalelor sanitare generale – convingeri care au rezistat decenii in fata dovezilor contrare – va continua safie o provocare”, scrie Dr. Prochazka si Dr. Caverly. “Noi initiative ar trebui sa indeparteze in cele din urma pacientii si medici de practica nebazata pe dovezi dar ferm inradacinataa consultului starii generale de sanatate”, conchid ei. Autorii nu au evidentiat relatii financiare relevante.

 

Articol tradus si adapat de pe www.medscape.com

Autor: Dorina Pirau
Dorina Pirau

Dorina Pirau este Editor Sef al echipei de redactie FormareMedicala, cu experienta de peste 10 ani in jurnalism medical, autor al numeroase articole si stiri medicale disponibile pe portalul FormareMedicala.ro Coordonator al unui mare numar de proiecte precum conferinte medicale, congrese international, cursuri. Editor coordonaor al revistei de Romane de Medicina Dentara si Editor Coordonator al Tribunei CMDB.

Postati un comentariu

Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.