Acces cursuri

Stiri medicale

Copiii care fac copii, sau despre reciclarea saraciei

Data ultimei actualizari: 05/02/2013

„Sa spunem un nu hotarat sexului la adolescenta!”… este la fel de eficient ca „metoda aspirinei” in contraceptie.

In anul 2010 mass-media din Romania a prezentat timp de doua saptamani cazul unei fetite de 12 ani ramasa insarcinata cu unchiul ei. Cand sa ne alinam cu speranta caderii subiectului in desuetudine, biserica ortodoxa a intervenit condamnand intentia de avort si oferindu-se sa ajute la pastrarea sarcinii si nasterea copilului. Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, Dr Vasile Astarastoaie, a intervenit spunand ca nu poate apara medicul care eventual ar incerca sa ajute fetita avand in vedere legislatia in domeniu.

Unii au considerat ca este in interesul superior al copilului ca sarcina sa fie dusa la termen fara a mentiona interesul carui copil primeaza, al celui ce urma sa nasca sau al celui ce urma sa fie nascut?

Pe cine ajutam: un copil viu si sanatos care a fost abuzat sexual, sau un fetus nedorit care reprezinta cel mult o promisiune?

Voi incepe cu concluzia: sarcina si maternitatea la adolescenta este un lucru rau pentru mama, pentru copil si pentru societate. Copii nascuti din mame adolescente au o probabilitate mult mai mare sa fie prematuri, cu greutate mica la nastere, cu risc mai mare de deces infantil, iar cand cresc risca sa aiba esec scolar, sa practice criminalitatea juvenila si sa devina parinti adolescenti la randul lor. Fetele care nasc in adolescenta sunt mai degraba sarace si needucate. Dar toate relele pricinuite de sarcina la adolescenta tin de varsta mamei?

O prejudecata destul de raspandita sustine ca, copii frumosi se fac la tinerete. Poate fi asa, dar cat de tineri trebuie sa fie parintii? Unii argumenteaza cu exemplul femeilor africane sau din unele comunitati de romi. Ceea ce le scapa este ca speranta de viata a acelor femei este de sub 50 de ani si ca probabil in adolescenta se bucura de cea mai buna perioada de sanatate din viata lor. Pentru ele amanarea sarcinii pana la varsta deplinei maturitati biologice nu inseamna ca vor naste copii mai sanatosi, pentru ca e o mare probabilitate sa fie deja bolnave, subnutrite si epuizate de munca. Exista diferente de clasa sociala in ceea ce priveste frecventa sarcinilor si a nasterilor la adolescente. In ceea ce priveste sarcinile diferenta nu este foarte mare, dar in ceea ce priveste nasterile diferenta este mare deoarece deoarece adolescentele din clasa mijlocie recurg mult mai frecvent la avort. Nasterile la adolescente sunt mult mai frecvente in comunitatile cu o rata crescuta a divorturilor, cu un nivel scazut de incredere si coeziune sociala, somaj, saracie si criminalitate crescute. Sociologul Kristin Luker considera ca maternitatea la adolescenta este o optiune pentru femeile care simt ca nu au nicio sansa ca adulti sa se realizeze profesional si emotional printr-o relatie stabila.  Mame adolescente devin „cele mai descurajate dintre cele mai dezavantajate”.  In Regatul Unit, anual 5% din adolescentele ce fac parte din sfertul cel mai sarac al societatii nasc primul copil, adica de patru ori mai frecvent decat fetele din sfertul cel mai bogat al societatii. In graficul alaturat, furnizat de UNICEF se vede ca rata nasterilor la adolescente este direct proportionala cu inegaliatea veniturilor din tara respectiva.

 

Raportul UNICEF mai arata ca, anual, cel putin 1.250.000 de adolescente raman insarcinate in tarile bogate membre OECD, din care 750.000 devin mame. Realitatea din spatele cifrelor este insa ceva mai complexa.  De exemplu, nasterile la adolescente sunt frecvente in Irlanda si Portugalia deoarece fiind tari catolice, avortul este descurajat. In schimb in Italia si Spania, tot catolice, aceste nasteri sunt foarte rare. In SUA, adolescentele hispanice sau afro-americane nasc de doua ori mai frecvent decat fetele albe. In Japonia, Grecia si Italia, majoritatea adolescentelor ce nasc sunt maritate, pe cand in SUA, Regatul Unit si Noua Zeelanda mai putin de un sfert sunt maritate, ceea ce provoaca mari probleme sociale. Totusi singura corelatie care se mentine, indiferent de cultura si traditiile locale, este cea dintre nivelul inegalitatii sociale si economice si fecventa nasterilor la adolescente. Un raport al fundatiei Rowntree, comparand cum au crescut copii nascuti in 1958 cu cei nascuti in 1970, semnaleaza adancirea diferentei dintre cei aflati pe culoarul rapid si cei aflati pe culoarul lent al maturizarii. Pe culoarul lent evolueaza copii din clasele sociale superioare care cheltuie mult timp pentru educatie si cariera, amanand casatoria si copii pana ce ajung niste adulti de succes. Pe culoarul rapid, educatia intrerupta si incompleta ii indreapta pe adolescenti spre somaj, sau munca temporara, prost platita. Ramase insarcinate, adolescentele sunt excluse de la activitatile si conexiunile societatii mai largi si devin prizonierele inegalitatii.

Psihologul Jay Belsky de la Universitate din Londra a propus o teorie bazata pe psihologia evolutionista care sustine ca experienta din prima copilarie ii conduce pe oameni spre o strategie reproductiva de tip cantitativ sau calitativ. Cei care invata de mici sa nu aiba incredere in nimeni, sa aiba relatii oportuniste si egoiste, sa se teama de neajunsuri intr-o lume imprevizibila, se maturizeaza mai rapid, fac sex mai devreme au relatii de scurta durata si investesc mai putin in copii lor, ca parinti. Din contra, cei care invata de mici ca oamenii sunt de incredere, ca relatiile reciproc avantajoase sunt de durata, ca lumea este previzibila iar resursele satisfacatoare, nu se grabesc cu debutul sexual, stabilesc relatii de durata si investesc foarte mult in dezvoltarea copiilor lor. In preistoria umanitatii strategia reproductiva cantitativa  avea sens. In societatea moderna civilizata strategia calitativa are mult mai mult sens.

Un alt factor important este absenta tatalui din familie. Mai multe studii au aratat ca conflictele din familie si absenta tatalui se coreleaza cu maturizarea mai rapida a fetitelor, menstrele apar la varste mai mici si ele devin active sexual mai devreme. De aici pana la sarcina nu mai e decat un pas. Absenta tatalui este la fel de importanta indiferent de situatia socio-economica sau de traditiile culturale locale. Prin intermediul sarcinii si a maternitatii adolescentele din mediile defavorizate intra in retelele sociale ale adultilor. Mamele adolescente pun pe primul plan relatia lor cu bebelusul pentru ca au o relatie tensionata si dificila cu tatal copilului. Relatia cu copilul este sigura si le acorda o sursa de intimitate de care nu mai au parte in relatia cu barbatul. Tinerii tati din aceste medii sarace se lupta ei insisi sa supravietuiasca economic si nu mai au chef de o povara in plus.

Revenind la cazul din debutul articolului, fetita gravida provenea dintr-un mediu defavorizat cu tatal absent. Ea nici macar nu a avut o optiune. Este meritul serviciului judetean de protectie a copilului de a o fi scos din turbionul presei si este meritul unor oameni generosi si sensibili care au donat bani aiin vederea solutionarii problemei. Tot ce putem spera este ca va scapa din capcana saraciei.

 

Autor: Dr. Sever Cristian Oana

Dr. Sever Cristian Oana este Medic Primar, Medicina de Familie, instructor formator si autor al cursurilor Hiperplazia Benigna de Prostata – Partea I si Partea II disponibile in mod gratuit pentru medicii de familie din Romania in cadrul platformei FormareMedicala.Din 2008 este membru al Senatului SNMF (Societatea Nationala de Medicina a Familiei) si membru al comisiei juridice CMB (Colegiul Medicilor Bucuresti), din 2006 este membru in Consiliul de Administratie al AMFB (Asociatia Medicilor de Familie din Bucuresti).

Postati un comentariu

Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.