SNMF: Drept la replica – Programul National de screening pentru cancerul de col uterin

13/04/2016

SNMF: Drept la replica – Programul National de screening pentru cancerul de col uterin

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/snmf-drept-la-replica-programul-national-de-screening-pentru-cancerul-de-col-uterin/

snmfFata de articolul AGERPRES publicat in data de 31 martie 2016 la adresa:

http://www.agerpres.ro/sanatate/2016/03/31/dr-carmen-ungurean-aproximativ-630-000-de-femei-testate-de-la-demararea-programului-de-screening-pentru-cancerul-de-col-14-08-22 dorim sa expunem un drept la replica referitor la declaratiile doamnei dr. Carmen Ungurean – coordonator al Programului national de screening pentru cancerul de col uterin din partea Institutului National de Sanatate Publica (INSP), care indica in mod nejustificat ca problemele programului s-ar datora neimplicarii medicilor de familie.

 “Nu se poate ca medicii de familie sa nu isi informeze pacientele privind programele nationale de sanatate publica, mai ales in situatia cancerului de col uterin, care este cel mai prevenibil si mai tratabil dintre cancere si unde suntem in continuare primii atat la incidenta, cat si la mortalitate”.

De altfel doamna Dr. Ungurean a facut afirmatii relativ asemanatoare si in urma cu un an, relatate de AGERPRES in articolul publicat in data de 3 martie 2015 la adresa:

http://www.agerpres.ro/sanatate/2015/03/03/ungurean-insp-471-000-de-femei-au-fost-testate-de-la-inceperea-programului-de-screening-pentru-cancerul-de-col-uterin-13-49-56

Ea a aratat ca aproximativ 40 la suta din medicii de familie nu sunt inscrisi in program. “(…) Sunt totusi zone in care medicii de familie sunt activi si implicati, mobilizand populatia feminina”, a adaugat coordonatoarea programului.

Pe ce se bazeaza reprezentanta Institutului National de Sanatate Publica atunci cand acuza medicii de familie in mod nejustificat de neimplicare ? Cum a masurat INSP performanta programului national de screening pentru cancerul de col uterin. Prin ce indicatori de program a masurat capacitatea resurselor umane si financiare de a implementa acest Program ? Care sunt indicatorii de vizibilitate si promovare ? A fost creata o procedura clara de implementare ? INSP a avut un plan de campanie de promovare cu tinta nationala care a ajuns inclusiv in mediul rural, a fost cunoscut acest program in fiecare casa din Romania ? De altfel, si daca acest screening ar fi fost foarte bine implementat, se intreaba cineva ce se intampla cu cazurile depistate din pacate pozitiv, care este periplul unei paciente pentru a-si asigura tratamentul necesar ? Se intreaba cineva de ce acest program la nivelul spitalelor este implementat peste programul de lucru al aparatului medical, resursele umane fiind supraincarcate si presate cu tot felul de atributii ?
 
Cine are de fapt atributii de informare in cadrul acestui Program?
 
Anexa 5 a Ordinului386/2015 precizeaza clar atributiile institutiilor implicate in managementul programului. Responsabilitatea promovarii programului este in sarcina Institutului National de Sanatate Publica si a unitatilor de management regionale! Aceste lucruri trebuie cunoscute de reprezentantii INSP atunci cand fac declaratii.
 
Realizarea planurilor regionale si nationale de informare-educare-comunicare pentru populatia eligibila pentru testarea Babes-Papanicolaou intra in atributiile INSP, unitatilor de management si Comisiei nationale pentru prevenirea cancerului de col uterin. Nu cunoastem activitatea acestei Comisii intrucat pe site-ul Ministerului Sanatatii si al INSP nu am gasit un raport de activitate de la infiintare sa din 2012 pana in prezent.
 
Aceste planuri au fost elaborate ? Daca da, unde sunt prevazute si care sunt indicatorii de impact ai acestei informari, educari, comunicari ? Care este gradul de perceptie al populatiei feminine asupra programului?
 
De asemenea aceasta Comisie are rolul de a propune masuri de imbunatatire a derularii programului, pe care le inainteaza conducerii Ministerului Sanatatii; participa la elaborarea strategiei de prevenire a cancerului de col uterin. Intrebam – care este strategia de prevenire a cancerului de col uterin si care sunt masurile de imbunatatire a programului?
 
Institutului National de Sanatate Publica

  • coordoneaza, organizeaza si contribuie la dezvoltarea sistemului informational unitar, ca parte integranta a programului
  • asigura mentinerea si functionarea acestuia la nivel national conform standardelor programului – formulare-tip, circuite de raportare, interconectarea cu alte baze de date, inclusiv cu registrele populationale de cancer, cu respectarea legislatiei specifice utilizarii datelor cu caracter personal si coordoneaza activitatea de colectare/raportare a datelor
  • coordoneaza tehnic constituirea si intretinerea registrelor nationale aferente programului, supervizeaza raportarea datelor catre registrele regionale de cancer, conform prevederilor actelor normative in vigoare.
  • planifica si coordoneaza, in colaborare cu UATM – R (unitatea de management regional) si Comisia, activitatile de informare-educare-comunicare si elaboreaza planurile regionale si nationale de informare-educare-comunicare pentru populatia eligibila pentru testarea Babes-Papanicolaou
  • elaboreaza formatul rapoartelor regionale si raportul national al programului;

     

    Conform raportului de activitate pentru anul 2015 al INSP se recunoaste ineficienta colectarii datelor statistice privind situatia bolnavilor cu cancer (pagina 93):

    –  “Functionarea si organizarea neuniforma prin absenta coordonarii nationale privind softwareul de inregistrare si prelucrare a datelor, procedurilor de verificare si asigurare a calitatiidatelor si a cadrului unitar de analiza si interpretare a datelor;

    –  Colaborare si comunicare deficitara intre registre. Comitetul national de coordonare aregistrelor de cancer nu s-a intrunit decat o singura data, in anul 2010;
    –  Absenta unui soft dedicat inregistrarii datelor de cancer. In prezent se utilizeaza inregistrarea datelor utilizand programul Excel, ceea ce implica control manual al datelor si calitatii acestora si o prelucrare lenta si rudimentara.
    –  Absenta unei platforme electronice de inregistrare a datelor bolnavilor de cancer la nivelulunitatilor sanitare. Colectarea datelor pe suport de hartie intarzie inregistrarea in bazele dedate, afecteaza calitatea datelor si gradul de completare a fiselor ONC si demotiveazapersonalul medical care ar trebui sa raporteze date.
    –  Participare redusa si intarziata a personalului medical care diagnosticheaza si trateaza bolnavide cancer. Nu toate unitatile sanitare care au atributii de diagnostic si tratament al bolnavilorde cancer nu completeaza fise ONC si nu raporteaza date. Astfel exista o subraportare acazurilor de cancer si a episoadelor raportabile.”

    Ne intrebam de ce din anul 2012 pana in prezent institutiile responsabile sa faca acest lucru (Ministerul Sanatatii, Institutul National de Sanatate Publica, Comitetul national de coordonare a registrelor de cancer si Comisia nationala pentru prevenirea cancerului de col uterin) nu au reusit sa creeze infrastructura informatica necesara implementarii Programului?

    Poate ar trebui sa ne indreptam atentia spre situatia Sistemului Informatic Unic Integrat al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate care are deja un control finalizat la inceputul anului 2013 de Corpul de Control al Guvernului Romaniei cu privire la respectarea legislatiei in realizarea SIUI in ceea ce priveste proiectarea, construirea si operarea, prin  care se constata ineficienta intregului sistem electronic, posibile fapte de abuz in serviciusi se recomanda trimiterea dosarului la DNA (Sursa: http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2015/01/raport-de-control-siui-cnas.pdf).

    Sau spre proiectul Dosarului Electronic de Sanatate al Pacientului, realizat tot de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu fonduri europene de aceasta data, in valoare de 20 milioane euro. Un proiect inutilizabil in prezent, atat prin vidul legislativ existent in privinta utilizarii datelor medicale confidentiale in acest mod, cat si prin absenta infrastructurii necesare in majoritatea spitalelor din Romania. (Sursa: http://cursdeguvernare.ro/datele-noastre-de-sanatate-cat-de-complete-sunt-datele-accesabile-cu-cardul-de-asigurat.html, http://snmf.ro/des)

     Poate banii care nu au fost bine gestionati ar fi putut sa rezolve situatia Programelor de preventie si saavem in anul 2016 un sistem informatic cu adevarat integratal sistemului medical.

    Si ne mai intrebam de ce nu exista statistici la acest moment? Din cazurile depistate cate cazuri sunt rezolvate?

    Chiar Ministerul Sanatatii in raportul sau din 2014 recunoaste la pagina 106 ca: “Numarul de teste Babes-Papanicolau de efectuat intr-un an de derulare a programului ar trebui sa fie de aproximativ 780.000. In conditiile mentinerii finantarii acesti indicatori nu vor putea fi indepliniti“.

    Am emis un punct de vedere privind implementarea Programului in perioada 2012-2016 pe care il vom inainta Ministerului Sanatatii si INSP. Documentul poate fi consultat la adresa www.snmf.ro/policy.htm

     

    Biroul de presa SNMF

Autor: FormareMedicala.ro

2 Comentarii

  1. Roxana says:

    Cind am inceput sa lucrez unde sint acum, mi s-a spus ca nu se mai incheie contracte pt acest program,deci nu m cum trimite pacientele inscrise la testare. Evident,este probabil vina mea…..

  2. vladlaurentiu says:

    Mai bine sa se uite in ograda ginecologilor.Nu exista un sistem de programare ptr.recoltarea probelor.Nu pot sa trimit o femeie de la tara sa faca 45 km.si sa nu rezolve nimic.Exista un cabinet de ginecologie la 3km.dar medicul de acolo nu este in program.Acest program e un fiasco datorita proastei organizari,nu tine cont de realitatile din teren.Nu mai vorbesc de faptul ca nici nu suntem anuntati cind sunt gata probele(TREBUIE SA MERGEM PERIODICSA VERIFICAM).

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

Medicii de familie, voluntari in cadrul DSP Arad in lupta cu Covid-19

Prof. univ. dr. Daniel Coriu, noul presedinte al Colegiului Medicilor din Romania

Reglementari noi privind acordarea serviciilor medicale pentru pacientii cu COVID-19 | Rolul medicilor de familie

Bolnavii de tuberculoza si tratati la domiciliu vor beneficia de o indemnizatie de hrana

Germania face pregatiri pentru campania de vaccinare anti-Covid inainte de finalul anului