Noi biomarkeri ce pot fi utilizati in diagnosticarea astmului si a BPOC

O combinatie de patru proteine din sange ar putea fi folositi ca biomarkeri pentru a-i ajuta pe clinicieni sa stabileasca un diagnostic diferential intre astm si boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), conform unui studiu al cercetatorilor australieni.

Autorii sustin ca “aceste proteine au potential pentru a deveni un instrument valabil in diagnosticarea clinica a bolilor pulmonare” si ca un diagnostic mai bun ar putea duce la o imbunatatire a managementului acestor afectiuni si la o mai buna intelegere a patogenezei lor. Biomarkerii au fost identificati prin proteomica (un nou domeniu aplicabil in biomedicină ce foloseste tehnologii de ultima ora pentru identificarea de noi biomarkeri), care “poate identifica simultan mai multe proteine asociate cu diferite boli, dar si unele proteine noi, fara ca acestea sa fi fost anterior asociate cu vreo afectiune”, au precizat specialistii australieni.

Pentru realizarea studiului, investigatorii au colectat, intr-o prima etapa, mostre de sange de la trei grupuri clinice: 21 de pacienti cu astm, cinci cu BPOC si 17 care au constituit grupul de control. Varsta medie a acestora a fost de 48 de ani.Analizele au aratat ca, din 20 de proteine identificate cu potential de biomarker, concentratia serica a trei proteine, in special, era mai mare la pacientii cu astm decat la cei din grupul de control: ceruloplasmina si haptoglobina, ambele implicate in metabolismul fierului, si antitrombina III, o proteina cu rol anticoagulant. Pacientii cu BPOC au avut un nivel seric al protrombinei, o alta proteina cu rol anticoagulant, semnificativ mai mic decat nivelul inregistrat la pacientii cu astm sau la cei din grupul de control.Cercetatorii au validat apoi aceste rezultate prin repetarea testarii nivelului acestor biomarkeri, suplimentand esantionul cu inca sapte pacienti cu astm si noua cu BPOC. De asemenea, aceleasi masuratori au fost realizate si la un alt grup de 73 de pacienti cu varsta de peste 55 de ani. Si in aceste cazuri concentratiile ceruloplasminei si haptoglobinei au fost semnificativ mai mari la pacientii cu astm decat la cei din grupul de control, la fel si pentru  hemopexina, o alta proteina implicata in metabolismul fierului. Pentru pacientii cu BPOC s-a identificat o tendinta de crestere a proteinelor deja amintite dar si o tendinta crescatoare a alfa-2-macroglobulinei.

Rezultatele studiului sugereaza faptul ca aceste patru proteine – ceruloplasmina, haptoglobina, hemopexina si alfa-2-macroglobulina – pot fi utilizate in combinatii pentru identificarea pacientilor cu astm si BPOC. De exemplu, spun autorii, la pacientii tineri, combinatia de ceruloplasmina si haptoglobina a dat cele mai bune rezultate in stabilirea diagnosticului diferential la pacientii cu astm fata de cei din grupul de control, in timp ce, la pacientii in varsta, a fost mai eficienta combinatia dintre haptoglobina si hemopexina.In cea mai mare parte, aceste proteine sunt sintetizate in ficat si inhiba stresul oxidativ, care, la randul sau, inhiba inflamatia. Ele sunt, de asemenea, importante in captarea ionilor de fier, care are un efect antimicrobian, in cascada coagularii si a altor mecanisme. Relatia acestor proteine cu cele doua patologii, astm si BPOC ofera in acest sens un potential mare in descoperirea altor verigi fiziopatologice si calea catre noi terapii.

“Acest grup de biomarkeri prezinta un potential imens pentru a deveni extrem de utili in diagnosticarea si managementul bolilor respiratorii”, au concluzionat autorii studiului.