N030C DURERE CRONICĂ DIN CANCER

05/08/2020

N030C DURERE CRONICĂ DIN CANCER

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/n030c-durere-cronica-din-cancer-2/

DURERE CRONICĂ DIN CANCER
NOTĂ:
Pentru toate aserţiunile de mai jos sunt precizate în paranteză nivelele de
evidenţă (A – D) conform definiţiilor Oxford Centre for Evidence-Based Medicine.
EVALUAREA DURERII LA PACIENŢII CU CANCER:
1. Înaintea iniţierii tratamentului trebuie efectuată o evaluare atentă a durerii,
pentru a determina tipul şi intensitatea acesteia, precum şi efectul ei asupra
pacientului pe toate planurile (evaluarea durerii totale). (A)
2. Evaluarea durerii efectuată de către pacient trebuie să primeze. (B)
3. Pentru un control eficient al durerii trebuie evaluate toate dimensiunile
acesteia (fizică, funcţională, psihosocială şi spirituală). (C)
4. Trebuie efectuată şi o evaluare completă a stării psihologice şi a condiţiei
sociale. Aceasta trebuie să includă evaluarea anxietăţii şi, mai ales, a depresiei,
precum şi a concepţiilor pacientului despre durere. (B)
5. Severitatea durerii şi efectul negativ al durerii asupra pacientului trebuie
diferenţiate şi fiecare trebuie tratat optim. (B)
6. Evaluarea continuă a durerii trebuie efectuată folosind un instrument simplu,
cum ar fi scala numerică sau cea analog-vizuală. (B)
7. Durerea severă apărută brusc la pacienţii cu cancer trebuie recunoscută de toţi
medicii ca fiind o urgenţă medicală şi trebuie evaluată şi tratată fără întârziere. (C)
8. De asemenea, trebuie evaluate concepţiile pacientului şi ale familiei acestuia
despre durere. (C)
PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI DURERII LA PACIENŢII CU
CANCER:
1. Pacienţilor trebuie să le fie oferite informaţii şi instrucţiuni referitoare la
durere şi managementul acesteia şi trebuie încurajaţi să ia parte activ la terapia
durerii lor. (A)
2. Principiile de tratament din programul OMS de control al durerii din cancer
trebuie să fie ghidul de referinţă pentru terapia durerii la pacienţii oncologici. (B)
3. Această strategie terapeutică (OMS) trebuie să constituie standardul la care
trebuie să se raporteze noile tratamente pentru durere care se află în cercetare. (B)
4. Pentru a se utiliza eficient scara analgezică OMS, analgezicele trebuie
selectate în funcţie de evaluarea iniţială, iar doza trebuie titrată potrivit concluziilor
reevaluării regulate a răspunsului la tratament. (B)
5. Tratamentul antialgic trebuie să înceapă cu medicamentele de pe treapta scării
analgezice OMS corespunzătoare severităţii durerii. (B)
6. Prescrierea analgeziei iniţiale trebuie întotdeauna ajustată în funcţie de
modificările apărute în severitatea durerii. (B)
7. Dacă durerea devine mai severă şi nu este controlată cu medicaţia
corespunzătoare unei anumite trepte, trebuie prescrisă medicaţia corespunzătoare
treptei următoare pe scara analgezică OMS. Nu se recomandă prescrierea unui alt
analgezic de aceeaşi potenţă (de pe aceeaşi treaptă a scării OMS). (B)
8. La toţi pacienţii cu durere oncologică moderată sau severă, indiferent de
etiologie, trebuie încercată analgezia opioidă. (B)
9. Medicaţia analgezică pentru o durere continuă trebuie prescrisă regulat şi
profilactic, nu “la nevoie”. (C)
ALEGEREA ANALGEZICELOR PENTRU DUREREA ONCOLOGICĂ
TREAPTA ANALGEZICĂ OMS I: DURERE UŞOARĂ
1. Pacienţii cu durere uşoară trebuie trataţi cu un antiinflamator nesteriodian sau
cu paracetamol. Alegerea preparatului trebuie individualizată. (A)
2. La pacienţii care primesc un antiinflamator nesteriodian şi au risc de efecte
secundare gastrointestinale se va asocia omeprazol 20 mg/zi sau misoprostol 200
mcg de 2 – 3 ori/zi. (A)
3. La pacienţii care primesc un antiinflamator nesteriodian şi prezintă efecte
secundare gastrointestinale, dar necesită continuarea tratamentului, se va asocia
omeprazol 20 mg/zi. (A)
TREAPTA ANALGEZICĂ OMS II: DURERE UŞOARĂ PÂNĂ LA
MODERATĂ
1. Pacienţii cu durere uşoară până la moderată trebuie trataţi cu codeină,
dihidrocodeină sau tramadol PLUS paracetamol sau un antiinflamator nesteriodian.
(B)
2. Dacă efectul opiodului pentru durerea uşoară până la moderată (opioid slab) la
doză optimă nu este adecvat, nu va fi schimbat pe un alt opioid slab, ci se va avansa
pe treapta III a scării analgezice. (C)
3. Analgezicele combinate, conţinând doze subterapeutice de opioide slabe, nu ar
trebui utilizate pentru controlul durerii la pacienţii cu cancer. (C)
TREAPTA ANALGEZICĂ OMS III: DURERE MODERATĂ PÂNĂ LA
SEVERĂ
1. Morfina este opioidul de primă alegere pentru tratamentul durerii de
intensitate moderată până la severă la pacienţii cu cancer. (B)
2. Calea de administrare orală este cea mai recomandată şi trebuie utilizată
oricând este posibil. (C)
3. Opioidele alternative trebuie luate în considerare în cazul în care titrarea dozei
de morfină este limitată de efectele adverse ale acesteia. (B)
UTILIZAREA OPIOIDELOR ÎN TRATAMENTUL DURERII
ONCOLOGICE DE INTENSITATE MODERATĂ PÂNĂ LA SEVERĂ
INIŢIEREA ŞI TITRAREA MORFINEI ADMINISTRATE PE CALE
ORALĂ
1. Doza de opioid trebuie titrată în aşa fel încât să asigure analgezie maximă cu
minimum de efecte secundare pentru fiecare pacient în parte. (B)
2. Oricând este posibil, titrarea se va efectua folosind preparate de morfină cu
eliberare imediată. (C)
3. Preparatele de morfină cu eliberare imediată trebuie administrate la 4 – 6 ore
pentru a menţine nivele analgezice constante. (C)
4. Când se iniţiază tratamentul opioid cu preparate de morfină orală cu eliberare
imediată, se va începe cu 5 – 10 mg la 4 – 6 ore, dacă nu există contraindicaţii.
ANALGEZIA PENTRU DUREREA INCIDENTĂ (DUREREA
BREAKTHROUGH)
1. Toţi pacienţii trataţi cu opioide pentru durere moderată până la severă trebuie
să aibă acces la analgezie pentru durerea incidentă, cel mai frecvent sub forma
preparatelor de morfină cu eliberare imediată. (C)
2. Doza de analgezic pentru durerea incidentă (durerea breakthrough) trebuie să
fie de 1/6 din doza totală zilnică de morfină orală. (C)
3. Analgezia pentru durerea incidentă poate fi administrată oricând, asociat
analgeziei regulate, dacă pacientul are durere. (C)
CONVERSIA ÎN PREPARATE CU ELIBERARE CONTROLATĂ
1. Odată ce controlul durerii este obţinut cu preparate de morfină cu eliberare
imediată trebuie luată în considerare conversia la aceeaşi doză de morfină,
administrată sub formă de preparate cu eliberare controlată. (A)
2. Când se realizează conversia, se administrează prima doză de morfină cu
eliberare controlată la ora următoarei doze de morfină cu eliberare imediată, după
care se întrerupe administrarea morfinei cu eliberare imediată. (B)
EFECTE SECUNDARE, TOXICITATE, TOLERANŢĂ ŞI DEPENDENŢĂ
1. La toţi pacienţii trataţi cu opioide trebuie prescris un tratament profilactic
regulat cu laxative, care trebuie să combine un laxativ stimulant cu unul de
înmuiere. (B)
2. Toxicitatea opioidelor trebuie combătută prin reducerea dozei de opioid,
menţinerea unei hidratări adecvate şi tratamentul agitaţiei/confuziei cu haloperidol
1,5 – 3 mg oral sau subcutanat (această doză poate fi repetată la interval de 1 oră în
situaţii acute). (C)
3. Iniţierea analgeziei opioide nu trebuie amânată din considerentul toleranţei
farmacologice, pentru că acest fenomen nu apare în practica clinică. (B)
4. Iniţierea analgeziei opioide nu trebuie amânată din considerentul temerilor
nefondate legate de dependenţa psihologică. (C)
5. Pacienţii trebuie asiguraţi că nu vor deveni dependenţi psihologic de
analgezicele opioide din tratamentul pe care-l primesc. (B)
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
1. La pacienţii care necesită opioid parenteral este de ales calea subcutanată. (B)
2. Pentru a calcula doza zilnică necesară de morfină subcutanată se va diviza
doza zilnică orală de morfină cu 2 sau 3. (C)
3. Nu trebuie uitată doza de morfină subcutanată pentru durerea incidentă, care
trebuie să fie 1/6 din doza zilnică de morfină subcutanată. (C)
4. Informaţii detaliate legate de stabilitatea şi compatibilitatea în perfuzie a
medicamentelor frecvent utilizate în perfuziile continue subcutanate trebuie să fie
disponibile pentru personalul medical care prepară aceste perfuzii. (C)
5. Tot personalul medical care utilizează seringi automate sau administrează
perfuzii continue subcutanate trebuie să aibă competenţa de a efectua aceste
manopere. (C)
OPIOIDE ALTERNATIVE
1. Opioidele alternative pot fi utilizate la pacienţii cu durere opioid-responsivă
care prezintă efecte secundare intolerabile la administrarea morfinei. (B)
2. Fentanylul transdermic este un analgezic eficient în durerea severă şi poate fi
utilizat la pacienţii cu durere stabilă ca alternativă la morfină, precum şi în cazul
imposibilităţii utilizării căii de administrare orale. (B)
3. Oxicodona este o alternativă la pacienţii care nu tolerează morfina. (B)
4. Hidromorfonul este o alternativă utilă în cazul toleranţei dificile la morfină sau
la pacienţii cu disfuncţii cognitive induse de morfină. (B)
CO-ANALGETICELE
1. La pacienţii cu durere neuropată trebuie asociat un antidepresiv (preferabil
triciclic) şi/sau un anticonvulsivant (preferabil gabapentin sau carbamazepină). (A)
2. La pacienţii cu hipertensiune intracraniană, durere osoasă severă, infiltrare sau
compresiune nervoasă, compresiune medulară, durere hepatică capsulară sau
edeme localizate sau infiltrare de părţi moi trebuie încercată corticoterapia cu doze
mari de dexametazon (dacă nu sunt contraindicaţii). (C)
TERAPIA ONCOLOGICĂ SPECIFICĂ
1. Hormonoterapia trebuie încercată la toate cazurile netratate de cancer de
prostată cu metastaze osoase dureroase. (C)
2. Radioterapia este o opţiune terapeutică valoroasă pentru metastazele osoase
dureroase. (C)
3. Pentru metastazele cerebrale care induc cefalee, se recomandă asocierea de
corticoterapie în doze mari şi radioterapie paleativă pe cutia craniană. (C)
4. Bisfosfonaţii trebuie să facă parte din tratamentul tuturor pacienţilor cu
mielom multiplu. (A)
5. Bisfosfonaţii trebuie să facă parte din terapia pacienţilor cu cancer mamar şi
metastaze osoase dureroase. (A)
MANOPERE INTERVENŢIONALE PENTRU TRATAMENTUL
DURERII ONCOLOGICE
1. La pacienţii cu durere în etajul abdominal superior, mai ales la cei cu cancer
pancreatic, există alternativa blocului neurolitic de plex celiac. (A)
2. La pacienţii la care durerea nu poate fi controlată prin alte mijloace se impune
evaluarea în vederea unei manopere intervenţionale în vederea realizării analgeziei.
(C)

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

DSP Iasi face apel la voluntari si ONG-uri pentru transportul personalului la recoltarea probelor COVID-19

CMR ofera consiliere celor care beneficiaza de drepturile prevazute de Legea nr. 56/2020

Webinar: Managementul deficitului de fier in insuficienta cardiaca – de la ghiduri clinice la practica de fiecare zi

Ministerul Sanatatii: Alte 930 000 de doze de vaccin gripal vor ajunge in cabinetele medicilor de familie

Studiu: Reinfectarea cu Covid-19 este putin probabila timp de circa 6 luni