Protocol terapeutic

conform ordin MS/CNAS NR 564/499/2021

N021G – DCI RIVASTIGMINUM

Actualizat la FEBRUARIE 2022 | Vezi lista tuturor protocoalelor terapeutice

N021G – DCI RIVASTIGMINUM

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/n021g-dci-rivastigminum/

I. Stadializarea afecţiunii Alzheimer:
a) Există trei stadii ale demenţei din boala Alzheimer (sindromul demenţial este stadiul clinic cel mai avansat al
acestei boli şi nu trebuie confundat cu boala Alzheimer ca entitate neuropatologică şi clinică) clasificate după
scorurile obţinute la Mini-Evaluarea Statusului Mental (MMSE):
– forme uşoare – scor la MMSE 20 – 26; – forme moderate – scor la MMSE 11 – 19; – forme severe – scor la
MMSE </= 10.
b) În cazul demenţelor mixte, criteriile de utilizare sunt aceleaşi ca pentru demenţa din boala Alzheimer.
c) Conform Ghidului EFNS, în cazul demenţei de intensitate uşoară până la moderată sau severă din boala
Parkinson şi boala difuză cu corpi Lewy, rivastigminum este indicat ca terapie de linia 1 (dovezi de tip IA).

II. Criterii de includere (vârstă, sex, parametrii clinico-paraclinici etc.)
– Pacienţi adulţi şi vârstnici cu diagnostic de boala Alzheimer în stadiul de demenţă forma uşoară până la
moderat severă, demenţă mixtă (boala Alzheimer, forma uşoară până la moderat severă, asociată cu boli
cerebrovasculare sau cu boala difuză cu corpi Lewy).
– pacienţi adulţi şi vârstnici cu boala Parkinson asociată cu forme uşoare până la moderat/severe de
demenţă. (terapie de linia 1, dovezi de tip IA)

III. Tratament (perioada de tratament, doze, condiţii de scădere a dozelor)
a) forme farmaceutice cu administrare orală
– Doza iniţială: 1,5 mg de 2 ori/zi, timp de 2 săptămâni. Dacă este bine tolerată se poate creşte la 3 mg de 2
ori pe zi. De asemenea, creşteri ulterioare ale dozei la 4,5 mg şi apoi la 6 mg de 2 ori pe zi trebuie să se
bazeze pe o toleranţă bună a dozei curente şi pot fi luate în considerare după minim 2 săptămâni de
tratament cu doza respectivă. Dacă apar reacţii adverse, acestea pot fi rezolvate prin neadministrarea
uneia sau mai multor doze. Dacă reacţiile adverse persistă, doza zilnică trebuie redusă temporar la nivelul
dozei anterioare bine tolerate sau tratamentul poate fi întrerupt.
– Doza de întreţinere eficace este 6 – 12 mg în 2 prize/zi.
b) forme farmaceutice cu administrare percutană – plasturi transdermici
– Prima dată trebuie aplicat plasturele care eliberează 4,6 mg în 24 de ore, iar dacă această doză mai mică
este bine tolerată, după cel puţin patru săptămâni se măreşte doza la 9,5 mg/24 de ore. Doza de 9,5 mg/24
de ore trebuie utilizată atât timp cât pacientul prezintă beneficii terapeutice. După şase luni de tratament
cu doza de 9,5 mg/24 de ore, medicul poate mări doza la 13,3 mg/24 de ore dacă starea de sănătate a
pacientului se înrăutăţeşte. Se poate trece şi de la administrarea capsulelor la aplicarea plasturilor.
– Terapia se continuă atâta timp cât există evidenţele unui beneficiu terapeutic pentru pacient. Dacă după 3
luni de tratament cu doza de întreţinere nu apar atenuări ale simptomelor de demenţă, tratamentul se va
întrerupe.
– Pentru forma uşoară/moderată de boală, inhibitorii de colinesterază reprezintă medicaţia de primă alegere.
– Pentru forma moderat severă de demenţă în boala Alzheimer, inhibitorii de colinesterază reprezintă a doua
linie terapeutică în caz de intoleranţă sau lipsă de răspuns la memantina.
– Pentru formele moderat severe de demenţă, terapia combinată cu memantina şi inhibitori de colinesterază
beneficiază de un grad de recomandare de nivel A.
– Inhibitorii de colinesteraze se utilizează ca terapie pe termen lung.
– În caz de apariţie a efectelor adverse sau de lipsă de răspuns la terapie se poate opta pentru înlocuirea
preparatului cu altul din aceeaşi clasă.

IV. Monitorizarea tratamentului
În general pacientul va fi reexaminat periodic în acord cu decizia medicului curant, cu posibilitatea de a reveni la
evaluare în cazul iniţierii de noi terapii sau dacă apar modificări ale stării clinice.

V. Criterii de excludere
– nonrespodenţă la preparat
– intoleranţă la preparat (hipersensibilitate, reacţii adverse)
– noncomplianţă terapeutică
– comorbiditatea somatică.
Înlocuirea preparatului se va face cu: Donepezilum, Galantaminum sau Memantinum. Schimbarea preparatului o va
face medicul prescriptor (psihiatru, neurolog, geriatru) care dispensarizează pacientul în funcţie de particularităţile
evolutive ale bolii, de comorbiditatea somatică existentă şi de medicaţia specifică acesteia, individualizând
tratamentul.

VI. Reluarea tratamentului
Administrarea acestei clase de medicamente reprezintă o modalitate de tratament de tip continuu până la
deciderea întreruperii terapiei (de obicei în fază terminală).
VII. Prescriptori:
Medicii psihiatri, neurologi, geriatri iniţiază tratamentul, care poate fi continuat şi de către medicul de familie în
dozele şi pe durata recomandată în scrisoarea medicală.

Autor: FormareMedicala.ro

Lista tuturor protocoalelor terapeutice actualizate
Cele mai noi stiri: