N0020F DCI: ATOMOXETINUM

05/08/2020

N0020F DCI: ATOMOXETINUM

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/n0020f-dci-atomoxetinum-2/

DCI: ATOMOXETINUM
I. Indicaţie şi definiţia afecţiunii
Atomoxetina este indicată în tratamentul tulburării cu deficit de atenţie/hiperactivitate
(ADHD) la copiii cu vârsta peste 6 ani, adolescenţi şi adulţi, ca parte a unui tratament
complex.
Tulburările cu deficit de atenţie şi/sau hiperactivitate sunt un grup distinct de tulburări
psihice cu debutul cel mai frecvent în primii 5 ani de viaţă, frecvenţă mai mare la sexul
masculin şi evoluţie îndelungată pe tot parcursul perioadei şcolare, uneori până la vârsta
adultă. Se caracterizează, în principal, prin persistenţa unui comportament hiperactiv,
impulsiv şi slab modulat, asociat cu deficit de captare şi menţinere a atenţiei în legătură
cu activităţile obişnuite, simptome ce determină afectarea semnificativă a funcţionării
globale.
II. Stadializarea afecţiunii
Debut înainte de vârsta de 5 ani.
Evoluţie stabilă pe parcursul copilăriei şi adolescenţei.
Prezenţă la vârsta adultă la 15-20% din pacienţii diagnosticaţi în copilărie cu această
afecţiune.
III. Criterii de includere
1. Copii peste 6 ani şi adolescenţi: istoric, evaluare clinică şi întrunirea criteriilor ICD-
10 de tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie. Standardul de evaluare este
prezenţa constantă a activităţii excesive în raport cu un context dat şi comparativ cu
alţi copii de vârstă şi dezvoltare cognitivă similare. Variabilitatea comportamentală
mare la copiii preşcolari impune precauţie în stabilirea diagnosticului la această
categorie de pacienţi.
2. Adulţi până la 65 ani: istoric confirmat din copilărie şi adolescenţă (documente
medicale, scale de evaluare sau rapoarte familiale) şi întrunirea criteriilor ICD-10 de
tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie. Standardul de evaluare este prezenţa
simptomelor specifice până la vârsta adultă şi afectarea semnificativă a funcţionării
globale în cel puţin două sfere ale vieţii. În absenţa sau insuficienţa informaţiilor
anamnestice, diagnosticul de ADHD şi iniţierea tratamentului nu se pot baza doar pe
existenţa unuia sau mai multor simptome specifice. În această situaţie, precum şi în
cazul reapariţiei simptomelor specifice după un timp de absenţă, se impune atenţie
deosebită la diagnosticul diferenţial, probabilitatea pentru altă tulburare psihiatrică
actuală fiind mai mare (tulburări de comportament şi emoţionale cu debut frecvent în
copilărie şi adolescenţă, tulburări ale dezvoltării psihologice, tulburări de
personalitate, tulburări anxioase şi afective, tulburări organice, abuz de substanţe).
IV. Tratament
1. Dozare
a. La copii şi adolescenţi cu greutate mai mică de 70 kg:
Doză de iniţiere: 0,5 mg/kgc/zi timp de 7 zile
Doză de întreţinere recomandată: 1 mg/kgc/zi
Doză maximă: 1,2 mg/kg/zi
b. La adolescenţi cu greutate mai mare de 70 kg şi adulţi:
Doză de iniţiere: 40 mg/zi timp de 7 zile
Doză de întreţinere recomandată: 80 mg/zi
Doză maximă: 100 mg/zi
2. Durată
a. La copii şi adolescenţi: 3-24 luni
b. La adulţi: 6-12 luni
În unele situaţii, durata tratamentului poate creşte în funcţie de persistenţa
simptomatologiei şi gradul de afectare a funcţionării globale, pe baza evaluării raportului
risc-beneficiu.
V. Evaluare iniţială
Examen cardiologic (antecedente personale şi familiale, tensiune arterială, puls, ECG).
VI. Monitorizare
a. La copii şi adolescenţi:
Evaluare la fiecare 3 luni pe baza examenului psihiatric, a scalelor de evaluare,
după caz, şi a informaţiilor primite de la părinţi şi supraveghetori, în cadrul unui
program comprehensiv de stabilizare comportamentală individualizat pe caz.
Se vor evalua riscul suicidar, dezvoltarea somatică şi psihică, statusul cardiac şi
neurologic, greutatea şi eventualele interacţiuni medicamentoase.
b. La adulţi:
Evaluare la fiecare 6 luni, pe baza examenului psihiatric şi a scalelor de evaluare,
după caz.
Se vor evalua statusul cardiac, greutatea şi eventualele interacţiuni
medicamentoase.
VII. Criterii de excludere
– Intoleranţă (hipersensibilitate, reacţii adverse)
– Absenţa sau insuficienţa răspunsului terapeutic
– Lipsa complianţei terapeutice
VIII. Prescriptori
Medici din specialităţile psihiatrie/neuropsihiatrie pediatrică şi psihiatrie adulţi.
Medici de familie pe baza scrisorii medicale de la medicul specialist

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

Romania va recupera, din fonduri europene, banii cheltuiti pentru testele RT-PCR efectuate la nivel national

Ministrul Sanatatii: Speram ca in a doua jumatate a lunii octombrie sa mergem pe o panta descendenta a cazurilor Covid

Studiu: Persoanele infectate cu Covid-19 pot transmite boala animalelor de companie

In farmaciile rusesti va fi disponibil un medicament antiviral destinat tratarii formelor usoare si moderate de Covid

Ziua Mondiala Alzheimer | Medic de familie: Este important ca boala sa fie recunoscuta la timp; Apropiatii si medicul de familie au rol de baza