L039M DCI : PROTOCOL TERAPEUTIC ÎN ARTRITA IDIOPATICĂ JUVENILĂ PRIVIND UTILIZAREA AGENȚILOR BIOLOGICI: ADALIMUMABUM**, ETANERCEPTUM**, ABATACEPTUM**, TOCILIZUMABUM**, GOLIMUMABUM**

04/08/2020

L039M DCI : PROTOCOL TERAPEUTIC ÎN ARTRITA IDIOPATICĂ JUVENILĂ PRIVIND UTILIZAREA AGENȚILOR BIOLOGICI: ADALIMUMABUM**, ETANERCEPTUM**, ABATACEPTUM**, TOCILIZUMABUM**, GOLIMUMABUM**

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/l039m-dci-protocol-terapeutic-in-artrita-idiopatica-juvenila-privind-utilizarea-agentilor-biologici-adalimumabum-etanerceptum-abataceptum-tocilizumabum-golimumabum/

„DCI : PROTOCOL TERAPEUTIC ÎN ARTRITA IDIOPATICĂ JUVENILĂ PRIVIND
UTILIZAREA AGENȚILOR BIOLOGICI: ADALIMUMABUM**, ETANERCEPTUM**,
ABATACEPTUM**, TOCILIZUMABUM**, GOLIMUMABUM**
Artrita idiopatică juvenilă (AIJ; alte denumiri: artrita cronică juvenilă, artrita
reumatoidă juvenilă) reprezintă un grup heterogen de afecțiuni caracterizate prin durere,
tumefiere și limitarea mobilității articulațiilor, persistente în timp. În formele sale severe,
AIJ determină întârzierea creșterii, deformări articulare, complicații oculare și dizabilitate
permanentă. O proporție însemnată a copiilor dezvoltă distrugeri articulare care necesită
endoprotezare precoce. Prevalența AIJ este de 0,1 la 1000 copii.
Obiectivele terapiei: controlul inflamației, reducerea distrugerilor articulare,
prevenirea handicapului funcțional și ameliorarea calității vieții.
I. Criterii de includere a pacienților cu artrită idiopatică juvenilă în
tratamentul cu blocanți de TNFα (etanercept, adalimumab, golimumab), abatacept,
tocilizumab:
– este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii (1-5):
1. Vârsta și greutate:
1.1. pacienți cu vârstă între 2-18 ani pentru etanercept, adalimumab și tocilizumab;
1.2. pacienți cu vârstă între 6-18 ani pentru abatacept;
1.3. pacienți cu greutate de cel puțin 40 kg pentru golimumab.
2. Prezența uneia dintre formele active de boală
Se definește ca artrită activă:
– tumefierea sau, dacă tumefierea nu este prezentă, limitarea mișcării însoțită de
durere pasivă (sensibilitate la palpare) și/sau activă (durere la mobilizare).
Următoarele forme de AIJ pot beneficia de terapie biologică:
2.1. AIJ cu cel puţin 3 articulaţii cu mobilitate diminuată şi durere la mişcare,
sensibilitate la presiune sau ambele, iar în cazul asocierii cu uveită indiferent de
numărul de articulaţii, dacă boala nu a fost controlată cu remisive sintetice
convenţionale.
2.2. AIJ poliarticulară (inclusiv forma oligoarticulară extinsă) care afectează 5
sau mai multe articulații.
2.3. Artrita asociată cu entezita: prezența artritei și a entezitei respectiv artrita
sau entezita însoțite de cel puțin două dintre următoarele:
– artrita la un băiat cu vârsta peste 6 ani;
– sensibilitate a articulațiilor sacroiliace și/sau dureri lombo-sacrale de tip
inflamator şi imagistică sugestivă (IRM)
– antigenul HLA-B27 prezent
– uveita anterioară acută (simptomatică)
– antecedente heredo-colaterale (spondilită anchilozantă, artrită cu entezită,
sacroiliită, boala inflamatoare intestinală, sindrom Reiter, uveita anterioară acută) la o
rudă de gradul întâi.
La pacienții din categoria 2.3. se vor exclude AIJ sistemică sau artrita psoriazică.
2.4. Artrita psoriazică: artrită și psoriazis, sau artrita și cel puțin două dintre
următoarele: dactilită, unghii „înțepate”, onicoliză, psoriazis la o rudă de gradul întâi.
2.5. AIJ sistemică definita prin: artrită la una sau mai multe articulații însoțită sau
precedată de febră timp de minimum 2 săptămâni și însoțită de una sau mai multe dintre
următoarele manifestări sistemice:
– erupție eritematoasă fugace;
– adenomegalii multiple;
– hepatomegalie și/sau splenomegalie;
– serozită (pericardită, pleurită și/sau peritonită).
În categoria 2.5. se vor include și cazurile cu febră și cel puțin 2 manifestări
sistemice persistente și care (deși au prezentat artrită în istoricul bolii) nu prezintă artrită
activă la momentul ultimei evaluări.
3. Pacientul se află într-una dintre următoarele situații:
3.1 Prezența manifestărilor de mai sus (punctul 2) în ciuda tratamentului cu:
– metotrexat în doză de 0,6 mg/kg/săptămână sau 10-15 mg/mp/săptămână fără
a depăși doza de 20 mg/săptămână (doza adultului) timp de minim 3 luni – sau
– sulfasalazină în doză de 50 mg/kg/zi (maxim 2 grame/zi) timp de minim 3 luni –
sau
3.2. Pacientul a prezentat reacții adverse inacceptabile la metotrexat sau
sulfasalazină.
3.3. Boala nu a putut fi controlată decât prin corticoterapie generală cu doze de
felul celor care expun copilul la reacții adverse inacceptabile (peste 0,25 mg/kg/24 ore
echivalent prednison).
4. Pentru formele sistemice și poliarticulare, reactanți de fază acută: VSH >
20 mm/h sau PCR ≥ 3 x valoarea normală (determinate cantitativ; nu se admit
determinări calitative sau semicantitative)
5. Absența contraindicațiilor recunoscute ale terapiilor biologice:
– infecții active concomitente;
– malignitate prezentă sau în antecedente, cu excepția cazurilor în care
tratamentul biologic este avizat de medicul oncolog;
– primele 4 săptămâni după vaccinare cu vaccinuri cu virusuri vii atenuate
(contraindicație temporară);
– confirmarea absentei infecției TB și cu virusurile hepatitice B și C.
Screeningul necesar înainte de orice inițiere a terapiei biologice cuprinde:
a. Tuberculoza
Înaintea inițierii terapiei se va evalua riscul pacientului cu AIJ de a dezvolta o
reactivare a unei tuberculoze latente, în condițiile riscului epidemiologic mare al acestei
populații. Evaluarea riscului de tuberculoză va cuprinde: anamneză, examen clinic,
radiografie pulmonară (după caz) și teste de tip IGRA (interferon-gamma release
assays): QuantiFERON TB Gold sau testul cutanat la tuberculină (TCT). Pentru pacienții
testați pozitiv la QuantiFERON sau la TCT (TCT) ≥ 5 mm se indică consult pneumologic
în vederea chimioprofilaxiei (efectuată sub supravegherea medicului pneumolog; terapia
biologică se poate iniția după minimum o lună de tratament profilactic, numai cu avizul
expres al medicului pneumolog). Numai la pacienții care au avut teste inițiale negative,
se recomandă repetarea periodică a screening-ului pentru reactivarea tuberculozei
(inclusiv testul QuantiFERON sau TCT), în caz de necesitate dar nu mai rar de 1 an (la
reevaluare se va folosi același test care a fost folosit inițial).
Pentru detalii legate de definirea pacienților cu risc crescut și a conduitei de
urmat, precum și a situațiilor particulare întâlnite în practică, medicul curant va utiliza
recomandările in extenso din Ghidul de tratament al poliartrite reumatoide elaborat de
Societatea Româna de Reumatologie.
b. Hepatitele virale
Ținând cont de riscul crescut al reactivării infecțiilor cu virusuri hepatitice B și C,
care pot îmbrăca forme fulminante, deseori letale, este imperios necesar ca înaintea
inițierii terapiei cu un agent biologic să se efectueze screeningul infecțiilor cronice cu
virusurile hepatitice B si C. Markerii serologici virali care trebuie obligatoriu solicitați
alături de transaminaze înainte de inițierea unei terapii biologice sunt: pentru virusul
hepatitic B (VHB): AgHBs, anticorpi anti-HBs, anticorpi anti-HBc (IgG); pentru virusul
hepatitic C (VHC): anticorpi anti-VHC.
Decizia de inițiere a terapiei biologice la cei cu markeri virali pozitivi impune avizul
explicit al medicului specialist în boli infecțioase sau gastroenterologie, care va efectua o
evaluare completă (hepatică și virusologică) a pacientului și va recomanda măsurile
profilactice care se impun, stabilind momentul când terapia biologică a AIJ poate fi
inițiată, precum și schema de monitorizare a siguranței hepatice.
Pentru detalii legate de managementul infecției cu virusuri hepatitice la pacienții
cu terapii biologice medicul curant va utiliza recomandările in extenso din Ghidul de
tratament al poliartritei reumatoide elaborat de Societatea Română de Reumatologie si
protocoalele terapeutice din hepatitele cronice aprobate de Ministerul Sănătății și Casa
Națională de Asigurări de Sănătate.
II. Schema terapeutică cu agenți biologici
De regulă, orice terapie biologică se recomandă a fi administrată asociat cu un
remisiv sintetic convențional (metotrexat sau sulfasalazină). În cazul în care din motive
obiective, documentate corespunzător, nu este posibilă utilizarea concomitentă a
niciunui remisiv sintetic convențional, următoarele terapii biologice pot fi folosite, în
situații speciale ce trebuie documentate, în monoterapie: abatacept, adalimumab,
etanercept, tocilizumab.
Alegerea terapiei biologice se va face ținând seama de forma de boală,
particularitățile pacientului și criteriile de excludere și contraindicațiile fiecărui produs în
parte.
a) Tratamentul cu adalimumab (biosimilar si original) în asociere cu
metotrexat este indicat:
– în tratamentul artritei juvenile idiopatice, forma poliarticulară, la pacienți cu
vârsta de 2 ani și peste, atunci când răspunsul la unul sau mai multe medicamente
antireumatice modificatoare de boală (DMARDs) a fost inadecvat. Doza de adalimumab
recomandată este :
este
– pentru pacienții cu greutate între 10 kg până la <30 kg doza este de 20 mg
administrată injectabil subcutanat la două săptămâni, iar pentru pacienții cu greutate
egală sau >30 kg doza este de 40 mg administrată injectabil subcutanat la două
săptămâni.
– în tratamentul artritei asociate entezitei la pacienți cu vârsta de 6 ani și peste,
care nu au avut un răspuns adecvat la tratamentul convențional (DMARDs) timp de
minim 3 luni sau care au contraindicaţie majoră la acest tratament. Doza de adalimumab
recomandată este :
– pentru pacienții cu greutate între 15 kg până la <30 kg doza este de 20 mg
administrată injectabil subcutanat la două săptămâni, iar pentru pacienții cu greutate
egală sau >30 kg doza este de 40 mg administrată injectabil subcutanat la două
săptămâni.
În formele de artrită asociată entezitei si cu prezenta sacroiliitei active evidențiată
IRM, la pacienții nonresponderi la DMARD convențional sintetic timp de 3 luni (MTX sau
SSZ), adalimumab se poate administra in monoterapie.
b) Tratamentul cu etanercept (biosimilar si orginal) în asociere cu metotrexat
se administrează la:
– pacienții diagnosticați cu AIJ poliarticulară cu factor reumatoid pozitiv sau
negativ și oligoartrite extinse la copii și adolescenți cu vârste peste 2 ani care au
prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu DMARDs convenţional sintetic
timp de minim 3 luni;
– tratamentul artritei psoriazice la adolescenți începând cu vârsta de 12 ani care
au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu DMARDs convențional
sintetic
– tratamentul artritei asociate entezitei la adolescenți începând cu vârsta de 12
ani care au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu DMARDs
convențional sintetic.
Utilizarea etanercept la copiii cu vârste mai mici de 2 ani nu a fost studiată.
Doza de etanercept recomandată este de 0,4 mg/kg (până la un maximum de 25
mg per doză), administrată de două ori pe săptămână sub formă de injecție
subcutanată, cu un interval de 3-4 zile între doze, sau 0,8 mg/kg (până la un maximum
de 50 mg pe doză) administrată o dată pe săptămână. Întreruperea tratamentului trebuie
luată în considerare la pacienții care nu prezintă niciun răspuns după 4 luni.
Etanercept se poate administra în regim de monoterapie in formele de artrită
asociată cu entezită cu prezența sacroiliitei evidențiată IRM.
c) Tratamentul cu abatacept în asociere cu metotrexat este indicat la pacienții
cu AIJ poliarticulară cu FR pozitiv sau FR negativ care nu au răspuns la cel puțin
un blocant TNF. Doza, la pacienții cu greutate corporală mai mică de 75 kg, este de 10
mg/kg, calculată pe baza greutății corporale a pacientului la fiecare administrare. La
copiii și adolescenții cu greutate corporală de 75 kg sau mai mare, abatacept se va
administra respectând schema terapeutică cu dozele recomandate pentru adulți, fără a
se depăși o doză maximă de 1000 mg. Abatacept se va administra sub formă de
perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. După administrarea inițială, abatacept
trebuie administrat la 2 și la 4 săptămâni după prima perfuzie și la interval de 4
săptămâni după aceea.
d) Tratamentul cu tocilizumab este indicat în asociere cu metotrexat la pacienții
cu artrită idiopatică juvenilă forma sistemică care au avut un răspuns inadecvat la
tratamentele anterioare cu AINS și corticosteroizi sistemici, precum și în asociere cu
metotrexat, la pacienții cu vârsta de peste 2 ani cu artrită idiopatică juvenilă
poliarticulară (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) și oligo-articulară extinsă care
au avut un răspuns inadecvat la tratamentul anterior cu metotrexat.
Pentru pacienții cu artrită idiopatică juvenilă forma sistemică cu greutate mai
mare sau egală cu 30 kg, doza de tocilizumab este de 8 mg/kgc administrat în perfuzie
endovenoasă o dată la 2 săptămâni, iar pentru pacienții cu greutate mai mică de 30 kg,
doza este 12 mg/kgc administrat în pev o dată la 2 săptămâni. Doza se calculează la
fiecare administrare și se ajustează în funcție de greutatea corporală.
Pentru pacienții cu artrită idiopatică juvenilă forma poliarticulară cu greutate mai
mare sau egală cu 30 kg, doza de tocilizumab este de 8 mg/kgc administrat în perfuzie
endovenoasă o dată la 4 săptămâni, iar pentru pacienții cu greutate mai mică de 30 kg,
doza este 10 mg/kgc administrat în perfuzie endovenoasă o dată la 4 săptămâni. Doza
se calculează la fiecare administrare și se ajustează în funcție de greutatea corporală.
e) Tratamentul cu golimumab se indică în asociere cu metotrexat la pacienții cu
formă poli-articulară de AIJ care au prezentat răspuns inadecvat la tratamentul anterior
cu MTX. Golimumab 50 mg se administrează sub formă de injecție subcutanată o dată
pe lună, la aceeaşi dată în fiecare lună, pentru copii cu o greutate corporală de cel puțin
40 kg.
III. Evaluarea răspunsului la tratamentul cu agenți biologici
Pe baza evoluției scorurilor din sistemul ACR: număr total de articulații afectate,
scara vizuală analogă/pacient (SVAp), scara vizuală analogă/medic (SVAm), VSH și
CRP cantitativ.
1. Definirea ameliorării:
a) ≥ 30% reducere a scorului în cel puțin 3 din cele 5 criterii și (eventual);
b) ≥ 30% creștere a scorului în nu mai mult decât unul dintre cele 5 criterii.
2. Definirea agravării (puseului):
a) ≥ 30% creștere a scorului în cel puțin 3 din cele 5 criterii și (eventual);
b) ≥ 30% reducere a scorului în nu mai mult decât unul dintre cele 5 criterii sau
c) cel puțin 2 articulații rămase active.
La pacienții nonresponderi la unul dintre agenții biologici sau care au dezvoltat o
reacție adversă care să impună oprirea tratamentului, motivat cu documente medicale,
medicul curant este singurul care poate propune schimbarea tratamentului cu un alt
agent biologic in conformitate cu recomandările capitolului II al prezentului protocol.
Ţinând cont de preocuparea pentru minimalizarea expunerii la riscurile implicite
ale tratamentului biologic, se recomandă ca la pacienții aflați în remisiune persistentă la
două evaluări succesive (la minimum 6 luni interval între evaluări), sa se ia in
considerare, de comun acord cu părinţii sau tutorele legal, reducerea treptata a
administrării tratamentului biologic, în condițiile menținerii neschimbate a terapiei
remisive sintetice convenționale asociate. Această reducere a expunerii la terapie
biologică se face treptat, monitorizând evoluția pacientului, cu posibilitatea revenirii în
orice moment la schema inițială în cazul unui puseu evolutiv de boală, după discutarea
propunerii de reducere a dozei de biologic cu pacientul/părintele/tutorele legal și
semnarea unui consimțământ informat.
IV. Criterii de excludere din tratamentul cu agenți biologici a pacienților:
Criterii de excludere a pacienților din tratamentul cu terapii biologice sau
contraindicații pentru acestea:
1. Criterii valabile pentru toate medicamentele biologice:
1.1. pacienți cu infecții severe (actuale, netratate) precum (dar nu limitativ): stări
septice, abcese, tuberculoză activă, infecții oportuniste sau orice alte infecții considerate
semnificative în opinia medicului curant;
1.2. tratamentul biologic este contraindicat la pacienții cu infecții active cu VHB și
utilizat cu prudență la cei cu infecție cronică VHC, cu monitorizare atentă. În ambele
situații de infecție virală B sau C decizia de inițiere/continuare a terapiei impune avizul
medicului infecționist sau gastroenterolog;
1.3. antecedente de hipersensibilitate la substanțele active, la proteine murine
sau la oricare dintre excipienții produsului folosit;
1.4. sarcina/alăptarea; la pacienții de vârstă fertilă eventualitatea unei sarcini va fi
atent discutată anterior concepției împreună cu medicul curant și medicul de obstetricăginecologie;
1.5. pacienți cu stări de imunodeficiență severă;
1.6. administrarea concomitentă a vaccinurilor cu germeni vii;
1.7. afecțiuni maligne prezente sau afecțiuni maligne în antecedente, fără avizul
oncologic;
1.8. orice contraindicații recunoscute ale terapiilor biologice, conform RCP al
fiecărui produs;
1.9. lipsa/retragerea consimțământului pacientului față de tratament;
1.10. pierderea calității de asigurat;
1.11. în cazul non-aderenței majore la tratament, medicul curant va evalua
cauzele acesteia și oportunitatea continuării terapiei biologice, având în vedere
îndeplinirea tuturor criteriilor de continuare/modificare a terapiei.
2. Criterii particulare:
2.1. pentru agenții anti-TNFα: pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă
(NYHA clasa III/IV);
2.2. pentru agenții anti-TNFα: pacienți cu lupus sau sindroame lupus – like.
V. Precauții
1. Vaccinări.
1.1. Nu se vor administra vaccinuri vii atenuate în timpul tratamentului biologic
sau în primele 3 luni de la întreruperea sa.
1.2. Înaintea inițierii tratamentului biologic, bolnavii vor fi complet vaccinați în
prealabil, în acord cu schemele de vaccinare din programele naționale. În plus se vor
efectua vaccinările antipneumococică, anti-hepatită A si anti-varicelă. Vaccinurile vii
atenuate (antivaricelic, respectiv antirujeolic) se vor administra cu minim 4 săptămâni
anterior inițierii terapiei biologice.
1.3. Înaintea inițierii tratamentului biologic, părintele sau tutorele legal al
pacientului pediatric va face dovada (cu un document eliberat de medicul de familie) a
vaccinării complete conform schemei de vaccinări obligatorii, precum și dovada
vaccinărilor antipneumococică, antivaricelă și antihepatită A sau dovada că pacientul
pediatric a prezentat aceste boli. La cazurile cu boală activă la care medicul curant
consideră că terapia biologică nu poate fi temporizată timp de 6 luni, pentru vaccinul
anti-hepatită A se poate accepta 1 doză unică de vaccin anterior inițierii acestei terapii.
Pentru varicelă și hepatită A dovada vaccinării poate fi înlocuită de dovada serologică a
imunizării (AC anti varicelă de tip IgG , respectiv anticorpi anti-HAV de tip IgG).
1.4. În concordanță cu recomandările EULAR se consideră având doze mari
următoarele medicamente imunosupresoare si cortizonice :
– pulse-terapie cu metil-prednisolon;
– corticoterapia în doze > 2 mg/kg/zi sau > 20 mg/zi mai mult de 14 zile;
– MTX > 15 mg/mp/săpt (0,6 mg/kg/săpt);
– sulfasalazina > 40 mg/kg/zi (peste 2 g/zi);
– ciclosporina > 2,5 mg/kg/zi;
– azatioprina > 1-3 mg/kg/zi;
– ciclofosfamida > 0,5 -2 mg/kg/zi;
În cazul în care – la momentul solicitării terapiei biologice – pacienții se afla deja
în tratament cu doze mari de medicamente antireumatice modificatoare de boală
(DMARDs) și/sau doze mari de glucocorticoizi și nu au efectuat vaccinarea completă
pentru rujeola și/sau varicela, medicul curant are la dispoziție varianta scăderii timp de
minim 2-3 săptămâni a dozelor imunosupresoare sub cele menționate anterior și
efectuarea vaccinărilor restante după acest interval.
1.5. În situația în care schema de vaccinare obligatorie este incompletă și/sau nu
se poate face dovada vaccinărilor antipneumococică, antivaricelă și antihepatită A,
medicul curant are obligația de a aduce la cunoștința părintelui sau tutorelui legal al
pacientul pediatric riscurile legate de terapia biologică la un pacient cu schemă
incompletă de vaccinare. Părintele sau tutorele legal își va asuma în scris aceste riscuri.
2. Nu se vor administra concomitent două medicamente biologice.
VI. Medici curanți si medici prescriptori
Medicul de specialitate care are dreptul de a prescrie tratament specific în
conformitate cu HG nr. 720/2008, completează dosarul pacientului care conține date
despre:
– diagnosticul cert de artrită idiopatică juvenilă după criteriile ACR confirmat întrun
centru universitar;
– istoricul bolii (debut, evoluție, scheme terapeutice anterioare – preparate, doze,
evoluție sub tratament, data inițierii și data opririi tratamentului);
– starea clinică (număr de articulații dureroase/tumefiate, redoare matinală,
deficite funcționale);
– scala analogă vizuală (VAS) pentru evaluarea globală a activității bolii de către
pacient sau aparținător, care este completată direct pe fișă, aceasta fiind semnată și
datată de către părinte sau tutorele legal;
– nivelul reactanților de fază acută a inflamației (VSH, CRP cantitativ);
– rezultatele testării QuantiFERON TB Gold Test (teste imunologice de tip IGRA ≥
interferon gamma release assay) sau a testării cutanate la tuberculină (TCT);
– rezultatele markerilor serologici pentru infecțiile cu virusuri hepatitice B și C;
– recomandarea tratamentului cu agenți biologici (justificare pentru inițiere,
continuare sau switch);
– avizul medicului pneumolog în cazul în care determinarea QuantiFERON TB
sau a TCT este pozitivă;
– avizul medicului specialist în boli infecțioase sau gastroenterologie în cazul în
care este pozitiv cel puțin un marker al infecției cu virusuri hepatitice.
Medicul curant are obligația să discute cu părintele sau tutorele legal al
pacientului pediatric starea evolutivă a bolii, prognosticul și riscurile de complicații și
necesitatea administrării corecte a tratamentului biologic, inclusiv asocierea
tratamentului biologic cu DMARDs. Medicul curant care întocmește dosarul poartă
întreaga răspundere pentru corectitudinea informațiilor medicale incluse și documentele
sursă ale pacientului, punându-le la dispoziția Comisiilor de control ale
Caselor de Asigurări de Sănătate.
Medicul curant va asigura permanent caracterul confidențial al informației despre
pacient. Medicul curant va solicita părintelui sau tutorelui legal să semneze o declarație
de consimțământ privind tratamentul aplicat și prelucrarea datelor sale medicale în
scopuri științifice și medicale. Declarația de consimțământ privind tratamentul aplicat va
fi reînnoită doar dacă se modifică schema terapeutică, agentul biologic sau medicul
curant. În restul situațiilor declarația de consimțământ se întocmește o singură dată.
Pentru inițierea terapiei biologice sau pentru switch se impune certificarea
diagnosticului, a gradului de activitate al bolii și a necesității instituirii/modificării
tratamentului biologic de către un medic specialist pediatru cu atestat de studii
complementare în reumatologie pediatrică dintr-un centru universitar (București,
Oradea, Iași, Cluj, Târgu Mureș, Constanța) sau de către un medic pediatru, cadru
didactic universitar, nominalizat prin decizie a managerului din următoarele spitale
universitare: Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-
Rusescu” București; Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj Napoca; Spitalul Clinic
Județean de Urgență Craiova; Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria”
Iași; Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș; Spitalul Clinic de Urgență pentru
Copii „Louis Țurcanu” Timișoara. În termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentului protocol, medicii nominalizati vor fi adusi la cunostinta CNAS prin directia
de specialitate a Ministerului Sănătăţii.
Prescripția poate fi efectuată de către medicul de specialitate pediatrie sau
reumatologie care are dreptul de a prescrie tratament specific în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile
comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații
în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție
medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate”.

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

Maraton chirurgical de 24 de ore la Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central “Dr. Carol Davila”

Un vaccin anti-Covid promitator, dezvoltat de compania Janssen, a inceput sa fie testat pe scara larga

Spitalul Judetean Miercurea Ciuc a achizitionat un sistem complex de administrare a citostaticelor, unic in tara

SARS-CoV 2 ar putea fi declarata boala profesionala pentru salariatii din Sanatate

Se ia in calcul solicitarea unui test Covid pentru cei care vin in Romania din state cu indice mare de infectare