L039C DCI: LEUPRORELINUM

04/08/2020

L039C DCI: LEUPRORELINUM

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/l039c-dci-leuprorelinum-2/

DCI: LEUPRORELINUM
A. CANCER DE PROSTATĂ
Cancerul de prostată reprezintă principala neoplazie care afectează sexul
masculin. În ceea ce priveşte incidenţa, aceasta este în continuă creştere din cauza
tendinţei marcate de îmbătrânire a populaţiei. La nivel mondial se estimează că
circa 33% dintre cancerele nou depistate sunt reprezentate de cancerul de prostată,
cu o creştere medie estimată a incidenţei de aproximativ 2% pe an, până în anul
2015. Cancerul de prostată este responsabil de circa 9% din totalul deceselor
specifice prin afecţiuni neoplazice.
Screeningul PSA practicat în ultimii ani pe scară largă a determinat
diagnosticarea cancerului de prostată în stadii din ce în ce mai incipiente, în care
pacienţii pot beneficia de terapii cu intenţie curativă precum prostatectomia
radicală sau radioterapia. Consecinţele acestor abordări diagnostice şi terapeutice
sunt:
– scăderea vârstei medii a pacienţilor în momentul stabilirii diagnosticului de la
70 de ani în 1986 la 62 de ani în 2004.
– reducerea incidenţei metastazelor în momentul diagnosticului de la 26% în
1986 la 3% în 2004.
– reducerea ratei mortalităţii specifice.
Tabloul clinic al pacienţilor cu cancer de prostată în momentul prezentării la
medic poate cuprinde: PSA crescut, nodul(i) prostatici duri la tuşeul rectal,
simptome sugestive pentru infecţie de tract urinar, obstrucţie vezicală, disfuncţie
erectilă, simptomatologie sugestivă pentru diseminări metastatice (dureri osoase,
dureri lombare joase, edeme gambiere).
Algoritmul de diagnostic al cancerului de prostată presupune:
– tuşeu rectal
– dozarea nivelului seric al PSA
– ultrasonografie transrectală
– biopsie în vederea stabilirii diagnosticului histopatologic de certitudine şi a
scorului Gleason (cu excepţia pacienţilor vârstnici/a celor care refuză această
manevră de diagnostic)
Stadializarea şi evaluarea gradului de risc al pacienţilor diagnosticaţi cu cancer
de prostată sunt obligatorii anterior stabilirii conduitei terapeutice (vezi punctele
I.2.A. şi I.3.A.).
În mod tradiţional, analogii LHRH – inclusiv acetatul de leuprorelină – au fost
utilizaţi în terapia cancerului de prostată metastatic (N+ sau/şi M+) precum şi în
stadiile avansate local (T3 şi T4). Recomandările terapeutice actuale s-au extins la
toate stadiile cu risc crescut D’Amico de recidivă (T3-4 sau scor Gleason bioptic >
7 sau PSA seric > 20 ng/ml), precum şi la cele cu risc intermediar de recidivă, în
prezenţa a cel puţin 2 factori de risc dintre: PSA între 10 şi 20 ng/ml, scor Gleason
bioptic 7 sau stadiu clinic T2c (tumoră palpabilă în ambii lobi prostatici). Adjuvant
prostatectomiei radicale hormonoterapia este standard terapeutic în cazurile pN+.
Acetatul de leuprorelină este un agonist LHRH (GnRH) care acţionează prin
activare hipofizară cu creşterea iniţială a nivelurilor de LH şi FSH ce determină
stimulare testiculară (“flare-up” testosteronic) urmată de fenomene de
“downregulation” a receptorilor specifici hipofizari, cu reducerea nivelelor de LH şi
FSH şi inhibiţie testiculară.
În cancerul de prostată local avansat, Acetatul de leuprorelină are eficacitate
comparabilă cu terapii tradiţionale precum orhiectomia sau dietilstilbestrolul, în
condiţiile unui profil de siguranţă şi tolerabilitate net superioare acestora, prin
evitarea impactului psihologic negativ al orhiectomiei sau a efectelor secundare
cardiovasculare importante ale dietilstilbestrolului.
Iniţierea precoce a terapiei hormonale cu Acetatul de leuprorelină la pacienţii cu
cancer de prostată avansat ameliorează semnificativ şi durabil (până la 10 ani)
intervalul liber până la progresia bolii şi conferă un avantaj statistic semnificativ de
supravieţuire (specifică şi globală).
Terapia neoadjuvantă de deprivare androgenică cu Acetatul de leuprorelină
asociată prostatectomiei radicale determină reducerea volumului prostatic la până la
50% dintre pacienţi şi poate contribui la scăderea valorilor serice ale PSA.
Terapia neoadjuvantă cu Acetatul de leuprorelină asociată radioterapiei este
benefică pentru pacienţii cu cancer de prostată local avansat cu risc
intermediar/crescut, determinând scăderea riscului de recurenţă locoregională şi
biochimică, prelungirea intervalului de progresie liber de boală precum şi reducerea
mortalităţii specifice.
Acetatul de leuprorelină este disponibil în trei forme de prezentare: lunară,
trimestrială sau semestrială. Administrarea trimestrială sau semestrială creşte
complianţa la terapie a pacienţilor prin reducerea numărului de injecţii precum şi a
numărului de vizite medicale, ca urmare a sincronizării acestora cu ritmul
recomandat al controalelor medicale periodice.
Studii clinice randomizate comparative şi meta-analize demonstrează că Acetatul
de leuprorelină are eficacitate şi profil de siguranţă echivalente cu alţi analogi
LHRH.
B. CANCER MAMAR
Acetatul de leuprorelină este un agonist LHRH (GnRH) care acţionează prin
activare hipofizară cu creşterea iniţială a nivelurilor de LH şi FSH ce determină
stimulare ovariană (“flare-up” estrogenic) urmată de fenomene de
“downregulation” a receptorilor, cu reducerea nivelelor de LH şi FSH şi inhibiţie
ovariană.
În cancerul mamar hormonosensibil la pacientele pre- şi perimenopauzale,
Acetatul de leuprorelină este (alături de tamoxifen) opţiunea terapeutică standard.
Date recente evidenţiază o prelungire a duratei recomandate a terapiei hormonale
de la 2 ani la 5 ani. Acetatul de leuprorelină reprezintă o terapie adjuvantă eficace,
ce poate oferi un avantaj de supravieţuire şi are un profil de siguranţă şi
tolerabilitate superioare polichimioterapiei CMF. Aceste considerente legate de
calitatea vieţii raportată la beneficiile terapeutice sunt deosebit de importante în
alegerea dintre ablaţia ovariană cu analogi LHRH şi polichimioterapie.
I. CRITERII DE INCLUDERE ÎN PROTOCOLUL de TRATAMENT cu
ACETAT DE LEUPRORELINĂ
I. 1. Categorii de pacienţi eligibili pentru tratamentul cu acetat de
leuprorelină în cancerul de prostată
1. pacienţi cu cancer de prostată hormonosensibil cu indicaţie de terapie de
privare androgenică primară (vezi mai jos) şi care nu acceptă castrarea chirurgicală
sau la care aceasta este contraindicată
2. pacienţi cu cancer de prostată hormonosensibil în stadiu metastatic
simptomatic, pentru ameliorarea simptomatologiei (terapie paleativă)
3. pacienţi cu cancer de prostată hormonosensibil în stadii local avansate, ca
terapie neoadjuvantă/adjuvantă radioterapiei convenţionale
4. pacienţi cu cancer de prostată localizat şi volum prostatic > 50 cm3, ca terapie
neoadjuvantă brahiterapiei (sau altei forme de terapie minim invazivă)
5. pacienţi cu cancer de prostată localizat cu risc intermediar sau crescut, ca
terapie neo- şi/sau adjuvantă radioterapiei convenţionale şi/sau brahiterapiei.
6. ca tratament adjuvant al prostatectomiei radicale la pacienţii cu carcinom de
prostată local avansat cu risc crescut de progresie a bolii (de exemplu pN+).
7. recidiva biochimică, în faza hormonosensibilă, după iradiere +/- prostectomie
I.2. Parametrii de evaluare minimă şi obligatorie pentru iniţierea
tratamentului cu acetat de leuprorelină la pacienţii cu cancer de prostată
– anamneză completă
– examen fizic complet
– teste sanguine: hemoleucogramă completă, PSA total seric, fosfatază alcalină
serică, creatinină serică, glicemie, ALAT/ASAT.
– explorări radiologice: Rezonanţă magnetică multiparametrică prostatică sau
ecografie transrectală (pentru stadializare); Radiografie toracică
I.3. Evaluări complementare pentru iniţierea tratamentului cu acetat de
leuprorelină la pacienţii cu cancer de prostată
– RMN de corp întreg (superior scintigrafiei osoase pentru detectarea
metastazelor osoase, respectiv tomografiei computerizate pentru metastazele
ganglionare)
– suspiciunea de afectare a ganglionilor pelvini poate fi certificată confirmată
doar prin biopsie (laparoscopie/chirurgie deschisă) deoarece nici un test radiologic
neinvaziv nu este fiabil -> stadializare pN+
– scintigrafia osoasă se recomandă în cazul existenţei unei suspiciuni clinice de
metastaze osoase sau dacă tumora este T3-4 sau slab diferenţiată (scor Gleason >7)
sau PSA > 20 ng/l
II. SCHEMA TERAPEUTICĂ A PACIENŢILOR ÎN TRATAMENT CU
ACETAT DE LEUPRORELINĂ
Terapia cu acetat de leuprorelină se prescrie pacienţilor care îndeplinesc criteriile
de includere expuse la punctul I.1.
SCHEME TERAPEUTICE RECOMANDATE PENTRU PACIENŢII CU
CANCER DE PROSTATĂ ÎN TRATAMENT CU ACETAT DE
LEUPRORELINĂ
Acetatul de leuprorelină se administrează lunar (3,75 mg sau 7,5 mg), trimestrial
(11,25 mg sau 22,5 mg) sau semestrial (45 mg), injectabil subcutanat sau
intramuscular (în funcţie de produsul medicamentos).
1. Terapie de privare androgenică primară la pacienţii cu cancer de prostată
hormonosensibil în stadii avansate:
acetat de leuprorelină lunar, trimestrial sau semestrial, 18 – 36 luni.
2. Terapie paleativă la pacienţii cu cancer de prostată hormonosensibil în stadiu
metastatic simptomatic:
acetat de leuprorelină lunar, trimestrial sau semestrial, eventual
intermitent, pe o perioadă stabilită de medicul specialist oncolog în funcţie de
evoluţia simptomatologiei şi nivelul calităţii vieţii, care trebuie să fie
superioară sub tratament comparativ cu lipsa acestuia. Obţinerea unui nivel
seric de castrare (testosteron < 50 ng/ml) poate constitui un criteriu de
întrerupere a terapiei cu acetat de leuprorelină (sau alţi analogi de LHRH)
3. Terapie neoadjuvantă 2 – 4 luni/concomitentă (+ 2 luni) iradierii pentru:
3.a. pacienţi cu risc D’Amico intermediar (PSA între 10 – 20 ng/ml sau scor
Gleason 7 sau T2c) sau cu risc estimat de afectare ganglionară > 15% sau “bulky
disease” (formaţiune tumorală mare/> 50% biopsii pozitive):
acetat de leuprorelină, lunar, trimestrial sau semestrial timp de 2 – 9 luni
anterior radioterapiei/brahiterapiei şi continuat timp de 4 luni după iniţierea
acesteia
3.b. pacienţi cu risc crescut (scor Gleason 8 – 10/stadiu T3 cu scor Gleason 7):
acetat de leuprorelină lunar, trimestrial sau semestrial timp de 2 – 9 luni
anterior radioterapiei +/- brahiterapiei şi continuat timp de 18 – 36 luni după
iniţierea acesteia
3.c. pacienţi cu cancer de prostată cu risc D’Amico scăzut (T1-2a-b şi PSA < 10
ng/ml şi scor Gleason < 7) şi volum prostatic > 50 cm3, ca terapie neoadjuvantă,
anterior brahiterapiei (BT) sau radioterapiei externe (RTE):
acetat de leuprorelină, lunar, trimestrial sau semestrial iniţiat cu circa 4 luni
(2 – 6 luni) anterior BT sau RTE.
4. Pacienţi cu cancer de prostată cu risc crescut (Scor Gleason 8 – 10 sau T3-, ca
terapie adjuvantă radioterapiei convenţionale şi/sau brahiterapiei:
acetat de leuprorelină lunar, trimestrial sau semestrial, timp de 2 – 3 luni
anterior radioterapiei şi continuat timp de minim 6 luni după iniţierea acesteia
(maxim 3 ani).
5. Pacienţi pN+ sau cu risc mare de recurenţă biologică după prostatectomie
radicală (pNo dar scor Gleason 8 – 10 sau timp de dublare a PSA </= 12 luni):
acetat de leuprorelină lunar, trimestrial sau semestrial, timp de 2 ani
6. Recidiva biochimică postiradiere (+/- prostatectomie radicală): HT
intermitentă, cu perioade de hormonoterapie de 6 – 12 luni, alternând cu perioade
de pauză, în funcţie de simptomatologia, calitatea vieţii pacientului, respectiv
valorilor PSA. Orientativ, hormonoterapia poate fi reluată când PSA > 0.5 ng/ml
post PR+RTE, respectiv când PSA > 3 ng/ml după RTE.
Doza de acetat de leuprorelină trebuie administrată integral (nu se fragmentează
din cauza caracteristicilor de eliberare).
Administrarea se poate face subcutanat/intramuscular, sub supraveghere
medicală. Asemeni altor medicamente cu administrare injectabilă, locurile de
injectare trebuie schimbate periodic.
Deşi s-a demonstrat că suspensia este stabilă timp de 24 de ore după
reconstituire, se recomandă aruncarea acesteia dacă nu este utilizată imediat.
Acetatul de leuprorelină poate fi administrat ca monoterapie (precedat/asociat cu
2 – 4 săptămâni de antiandrogeni) sau terapie combinată cu antiandrogeni > 1 lună
(flutamidă, bicalutamidă).
Scheme recomandate de terapie combinată:
A. antiandrogen iniţiat simultan cu acetatul de leuprorelină şi continuat pe o
perioadă de 2 – 4 săptămâni – pentru prevenirea efectelor de tip “flare up”
testosteronic
B. antiandrogen iniţiat simultan cu acetatul de leuprorelină şi continuat pe o
perioadă de minimum 6 luni – recomandat pentru pacienţii cu boală metastatică.
III. CRITERII DE EVALUARE A EFICACITĂŢII TERAPEUTICE ÎN
MONITORIZAREA PACIENŢILOR ÎN TRATAMENT CU ACETAT DE
LEUPRORELINĂ
Reevaluările pentru monitorizarea pacienţilor în tratament cu acetat de
leuprorelină vor fi efectuate la interval de 3 – 6 luni de către medicul specialist
oncolog.
Acestea includ:
– examen fizic complet;
– teste sanguine: hemoleucogramă completă, fosfatază alcalină serică, creatinină
serică, PSA total seric +/- testosteron seric
IV. CRITERIILE DE EXCLUDERE DE LA TRATAMENTUL CU
ACETAT DE LEUPRORELINĂ ALE PACIENŢILOR CU CANCER DE
PROSTATĂ
A. Pacienţi care au contraindicaţii pentru tratamentul cu acetat de leuprorelină:
hipersensibilitate cunoscută la acetatul de leuprorelină, la nonapeptide similare sau
la oricare dintre excipienţi
B. Pacienţi cu cancer de prostată metastatic şi risc crescut de fenomene clinice de
tip “flare up” testosteronic (tumori mari, afectare osoasă), a căror pondere
reprezintă circa 4 – 10% din totalul cazurilor în stadiu M1.
V. Prescriptori: iniţierea se face de către medicii din specialitatea oncologie
medicală. Continuarea tratamentului se face de către medicul oncolog sau pe baza
scrisorii medicale de către medicii de familie desemnaţi.
B. ENDOMETRIOZA/LEIOMIOMATOZA UTERINĂ
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU INCLUDEREA ÎN
TRATAMENTUL SPECIFIC ŞI ALEGEREA SCHEMEI TERAPEUTICE
PENTRU PACIENTELE CU ENDOMETRIOZĂ/LEIOMIOMATOZĂ
UTERINĂ
Endometrioza afectează circa 10% dintre femeile aflate în perioada fertilă, fiind
responsabilă pentru aproximativ 15 – 25% dintre cazurile de durere pelviană şi
corelându-se într-o manieră foarte strânsă cu simptomele de dismenoree.
Prevalenţa exactă a endometriozei este dificil de evaluat deoarece nu există până
în acest moment tehnici de diagnostic non-invazive, “standardul de aur” fiind încă
reprezentat de identificarea prin laparoscopie şi confirmarea prin examen
histopatologic.
Terapia endometriozei este iniţiată frecvent pe criterii clinice şi/sau teste noninvazive
(examen clinic, ultrasonografie) şi este adesea empirică, urmărind
ameliorarea simptomatologiei clinice anterior unui eventual diagnostic
laparoscopic.
Metodele terapeutice adresate endometriozei sunt chirurgicale (excizia
implantelor endometriale, efectuată de obicei cu ocazia laparoscopiei exploratorii)
şi/sau medicale: antiinflamatorii nesteroidiene, contraceptive orale, progestative,
norethindone, dispozitive intrauterine cu eliberare de levonogesterel, Depo-provera,
agonişti ai GnRH (LHRH), danazol.
Acetatul de leuprorelină este un agonist GnRH care acţionează prin activare
hipofizară cu creşterea iniţială a nivelurilor de LH şi FSH ce determină stimulare
ovariană (“flare-up” estrogenic) urmată de fenomene de “downregulation” a
receptorilor, cu reducerea nivelelor de LH şi FSH şi inhibiţie ovariană. De
asemenea, există dovezi privitoare la mecanisme de acţiune complementare precum
stimularea apoptozei şi reducerea proliferării celulare mediate de citokinele
proinflamatorii (IL-1B şi VEGF).
Acetatul de leuprorelină este o medicaţie eficientă şi bine tolerată în terapia
endometriozei, beneficiile constând în ameliorarea simptomatologiei dureroase
precum şi în reducerea dimensiunilor lezionale. Durata recomandată a terapiei este
de maximum 6 luni.
Există experienţă clinică privitoare la administrarea acetatului de leuprorelină pe
termen lung (peste 6 luni) în asociere cu terapie de “add-back” (progesteron sau
combinaţii estro-progestative) pentru tratamentul durerii pelviene cronice la
pacientele cu endometrioză în stadii avansate. Avantajul asocierii terapiei “addback”
constă în prevenirea efectelor secundare de tip “flare-up” estrogenic precum
şi în prevenirea demineralizărilor osoase secundare terapiei de lungă durată cu
agonişti GnRH.
De asemenea, dovezi clinice recente susţin administrarea acetatului de
leuprorelină pentru terapia infertilităţii asociate endometriozei. Studii clinice atestă
că terapia cu acetat de leuprorelină pe o perioadă de 3 – 6 luni anterior fertilizării in
vitro creşte de peste patru ori rata de succes a sarcinii clinice.
Leiomiomatoza (fibromatoza) uterină survine la 20 – 50% dintre femeile de
vârstă fertilă, fiind cel mai frecvent tip de afecţiune tumorală benignă.
Simptomatologia clinică este extrem de asemănătoare cu cea a endometriozei:
dureri pelviene/senzaţie de presiune intrapelvică, dismenoree, menometroragie,
disfuncţia organelor reproducătoare precum şi a celor adiacente.
Este important de subliniat că leiomiomatoza uterină este cauza unui procent
semnificativ de histerectomii (de exemplu circa 40% din totalul histerectomiilor
practicate în SUA).
Fibroamele uterine sunt tumori dependente de mediul hormonal. Acest fapt
justifică utilizarea acetatului de leuprorelină în tratamentul leiomiomatozei uterine.
Mecanismul de acţiune sugerat constă în inhibiţia de către acetatul de
leuprorelină a căilor de semnalizare mediate de estradiol şi progesteron, cu
reducere consecutivă a dimensiunilor tumorale.
Administrarea acetatului de leuprorelină pe o perioadă de circa 3 – 4 luni
preoperator determină, în afara reducerii semnificative a volumului uterin şi
lezional, ameliorarea valorilor serice ale hemoglobinei şi hematocritului precum şi
reducerea semnificativă a simptomatologiei dureroase pelviene.
I. CRITERII DE INCLUDERE A PACIENŢILOR ÎN PROTOCOLUL
PENTRU TRATAMENTUL CU ACETAT DE LEUPRORELINĂ
1. Categorii de paciente eligibile pentru tratamentul cu acetat de
leuprorelină
A. Paciente cu diagnostic/suspiciune clinică de endometrioză care nu acceptă
intervenţia chirurgicală sau la care aceasta este contraindicată, pentru ameliorarea
simptomatologiei
B. Paciente cu diagnostic/suspiciune clinică de endometrioză ca terapie
adjuvantă pre- şi/sau postoperatorie
C. Paciente cu infertilitate secundară endometriozei, anterior fertilizării in vitro
D. Paciente cu diagnostic de leiomiomatoză uterină, ca terapie adjuvantă anterior
intervenţiei chirurgicale (miomectomie/histerectomie)
E. Paciente perimenopauzale cu diagnostic de leiomiomatoză uterină şi care nu
acceptă intervenţia chirurgicală sau la care intervenţia chirurgicală este
contraindicată, pentru ameliorarea simptomatologiei
2. Parametrii de evaluare minimă şi obligatorie pentru iniţierea
tratamentului cu acetat de leuprorelină
A. Anamneză completă (inclusiv cu istoricul menstrelor)
B. Examen fizic complet
C. Ultrasonografie pelviană
D. Examene de laborator: hemoleucogramă, VSH, sumar de urină, culturi
endocervicale (gonococ, chlamidii)
E. Test de sarcină
F. Prezenţa leziunilor endometriale diagnosticate laparoscopic, (protocol
operator) şi/sau histopatologic
3. Evaluări complementare pentru iniţierea tratamentului cu acetat de
leuprorelină
A. Nivelul seric al CA-125 (normal < 35 UI/ml) – în anumite cazuri (de ex.
paciente cu ascită/endometrioză severă cu infertilitate secundară)
B. Alte investigaţii paraclinice pentru cazuri speciale (conform deciziei
medicului specialist ginecolog)
II. SCHEMA TERAPEUTICĂ A PACIENTELOR CU
ENDOMETRIOZĂ/LEIOMIOMATOZĂ UTERINĂ ÎN TRATAMENT CU
ACETAT DE LEUPRORELINĂ
Terapia cu acetat de leuprorelină se prescrie pacientelor care îndeplinesc
criteriile de includere expuse la punctul I.1. de către medicul specialist ginecolog.
Scheme terapeutice recomandate:
1. Endometrioză
Acetat de leuprorelină 3,75 mg o dată pe lună sau 11,25 mg o dată la trei
luni, timp de 6 luni
2. Endometrioză severă, dificil controlată
Acetat de leuprorelină 3,75 mg o dată pe lună sau 11,25 mg o dată la trei luni,
timp de 6 luni
+
terapie “add-back” (progesteron sau combinaţii estro-progestative) în scopul
prevenirii/reducerii efectelor secundare (de ex. bufeuri, insomnie, uscăciune
vaginală, demineralizări osoase).
3. Endometrioză cu infertilitate secundară
Acetat de leuprorelină 3,75 mg o dată pe lună sau 11,25 mg o dată la trei luni,
timp de 3 – 6 luni anterior fertilizării in vitro
4. Leiomiomatoză uterină
Acetat de leuprorelină 3,75 mg o dată pe lună sau 11,25 mg o dată la trei
luni, timp de 6 luni
Doza de acetat de leuprorelină trebuie administrată integral (nu se fragmentează
din cauza caracteristicilor de eliberare).
Administrarea se poate face subcutanat/intramuscular, sub supraveghere
medicală. Asemeni altor medicamente cu administrare injectabilă, locurile de
injectare trebuie schimbate periodic.
Deşi s-a demonstrat că suspensia este stabilă timp de 24 de ore după
reconstituire, se recomandă aruncarea acesteia dacă nu este utilizată imediat.
Procedura de avizare a tratamentului endometriozei/leiomiomatozei cu
acetat de leuprorelină
La iniţierea terapiei cu acetat de leuprorelină, avizul casei de asigurări de
sănătate va fi dat pentru 3/6 luni de tratament. Dacă medicul curant constată
apariţia unor reacţii adverse majore la tratamentul cu acetat de leuprorelină sau
lipsa de complianţă a pacienţilor la terapie, va transmite imediat Comisiei casei de
asigurări de sănătate decizia de întrerupere a terapiei.
III. CRITERII DE EVALUARE A EFICACITĂŢII TERAPEUTICE ÎN
MONITORIZAREA PACIENTELOR ÎN TRATAMENT CU ACETAT DE
LEUPRORELINĂ
Reevaluările pentru monitorizarea pacientelor în tratament cu acetat de
leuprorelină vor fi efectuate lunar de către un medic specialist ginecolog.
Acestea vor include evaluarea dismenoreei, a durerilor/sensibilităţii pelviene, a
dispareuniei severe precum şi a induraţiei pelviene. Sensibilitatea şi induraţia
pelviană vor fi evaluate prin examen fizic pelvian. Pentru evaluarea
simptomatologiei dureroase se vor utiliza scale vizuale analoge (de ex. scalele de 4
puncte Biberoglu şi Behrman sau chestionarul cu 79 de puncte McGill).
Pentru cazurile la care se consideră oportună/necesară administrarea prelungită
(peste 6 luni) de acetat de leuprorelină, se recomandă evaluarea prin
osteotomodensitometrie a densităţii minerale osoase lombare la un interval de până
la 12 luni de la iniţierea terapiei.
IV. CRITERIILE DE EXCLUDERE DE LA TRATAMENTUL CU
ACETAT DE LEUPRORELINĂ ALE PACIENTELOR CU
ENDOMETRIOZĂ/LEIOMIOMATOZĂ UTERINĂ
A. Paciente care au contraindicaţii pentru tratamentul cu acetat de
leuprorelină:
1) hipersensibilitate cunoscută la acetatul de leuprorelină, la nonapeptide
similare sau la oricare dintre excipienţi
2) femei gravide sau care intenţionează să rămână gravide în timpul acestui
tratament
3) paciente cu sângerare vaginală nediagnosticată
B. Acetatul de leuprorelină trebuie administrat cu precauţie la femeile care
alăptează.
V. PRESCRIPTORI: Medici din specialitatea obstetrică ginecologie

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

Comisar european, despre pandemia Covid-19: In unele state membre, situatia este mai rea decat in martie

Legea privind educatia sanitara in scoli, constitutionala

Sapte state UE, printre care si Romania, starnesc ingrijorare in Europa privind evolutia epidemiei Covid-19

In urmatoarea perioada, 25.000 de cutii de Euthyrox vor fi importate in Romania

Peste 1.700 de studenti straini din 90 de tari s-au inscris la admitere la UMF “Iuliu Hatieganu” din Cluj