L01XE15 DCI VEMURAFENIBUM

04/08/2020

L01XE15 DCI VEMURAFENIBUM

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/l01xe15-dci-vemurafenibum-2/

DCI VEMURAFENIBUM
Indicație: Melanomul malign
I. Indicații:
Vemurafenib este indicat în monoterapie pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu
melanom inoperabil sau metastatic, pozitiv la mutaţia BRAF V600
II. Criterii de includere
• Pacienți cu vârsta mai mare de 18 ani
• Melanom avansat local si/sau regional, inoperabil, sau metastazat, confirmat
histologic
• Prezenta mutației BRAF V600; vemurafenib nu trebuie utilizat la pacienții cu
melanom malign cu alte tipuri de mutații BRAF (altele decât V600E sau V600K).
III. Criterii de excludere
• Hipersensibilitate la substanță activă sau la oricare dintre excipienți
• Sarcina si alăptarea sunt contraindicații relative (vezi mai jos punctul IV)
• Tratament anterior cu alți inhibitori BRAF
IV. Tratament
Evaluare pre-terapeutică:
• Evaluare clinică și imagistică pentru demonstrarea stadiului inoperabil sau
metastatic
• Confirmarea histologica a diagnosticului
• Statusul mutant al BRAF V600
• Examen dermatologic; orice leziune suspecta trebuie excizata si evaluata
histopatologic
• Examen ORL
• Examen ginecologic si urologic
• Evaluare cardiologica, EKG, ionograma serica (inclusiv magneziu seric) – datorita
riscului de apariție a prelungirii intervalului QT
• Evaluare biologica a cărei complexitate o stabilește medicul curant de la caz la
caz, dar obligatoriu transaminaze, bilirubina totala, fosfataza alcalina, ionograma
serica, inclusiv magneziu
Doze, administrare:
Doza recomandată de vemurafenib este de 960 mg (4 comprimate filmate de 240 mg)
de două ori pe zi (echivalent cu o doză zilnică totală de 1920 mg). Vemurafenib poate fi
administrat cu sau fără alimente, dar trebuie evitată administrarea consecventă a
ambelor doze zilnice pe stomacul gol. Tratamentul cu vemurafenib trebuie continuat atât
timp cât se observă beneficii clinice sau până la aparitia unei toxicitati inacceptabile.
Vemurafenib este destinat administrării orale. Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu
apă. Acestea nu trebuie mestecate sau sfărâmate. Se recomandă ca dozele de
vemurafenib să fie luate la aceleași ore în fiecare zi, cu un interval de aproximativ 12 ore
între doze.
Doze omise
Dacă o doză este omisă, poate fi administrată cu până la 4 ore înainte de următoarea
doză, pentru a se menține regimul de administrare de două ori pe zi. Nu trebuie
administrate ambele doze în același timp.
Dacă apar vărsături după administrarea vemurafenib, pacientul nu trebuie să utilizeze o
doză suplimentară de medicament, dar tratamentul trebuie continuat ca de obicei.
Grupe speciale de pacienți:
Copii și adolescenți – siguranța și eficacitatea vemurafenib la copii şi adolescenți (<18
ani) nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date clinice.
Pacienți vârstnici – nu este necesară ajustarea dozelor la pacienții vârstnici (>65 de ani).
Insuficiență renală – la pacienții cu insuficiență renală sunt disponibile date limitate. Nu
poate fi exclus riscul de expunere crescută la pacienții cu insuficiență renală severă.
Pacienții cu insuficiență renală severă trebuie atent monitorizați
Insuficiență hepatică – la pacienții cu insuficiență hepatică sunt disponibile date limitate.
Deoarece vemurafenib este metabolizat la nivelul ficatului, pacienții cu insuficiență
hepatică moderată sau severă pot prezenta expunere crescută și trebuie atent
monitorizați.
Alăptarea – nu se cunoaște dacă vemurafenib se excretă în laptele uman. Nu poate fi
exclus riscul pentru nou-născuți/sugari. Luând în considerare beneficiul alăptării pentru
copil și beneficiul tratamentului pentru mamă, trebuie luată decizia fie a întreruperii
alăptării, fie a întreruperii tratamentului cu vemurafenib.
Fertilitatea – nu au fost efectuate studii specifice cu vemurafenib la animale pentru a
evalua efectul asupra fertilității. Cu toate acestea, în studii de toxicitate după doze
repetate la șobolani și câini, nu au fost înregistrate modificări histopatologice la nivelul
organelor reproductive; vemurafenib poate reduce eficienta contraceptivelor orale
(hormonale).
Sarcina – vemurafenib nu trebuie administrat femeilor gravide decât dacă beneficiul
posibil pentru mamă depășește riscul posibil pentru făt. Medicamentul nu a avut efecte
teratogene asupra embrionului / fătului la animale, experimental. În cazul în care
pacienta rămâne însărcinată în timpul tratamentului cu vemurafenib, aceasta trebuie să
fie informată cu privire la riscurile potențiale pentru făt (medicamentul traversează
bariera feto-placentara).
Asocierea cu alte medicamente:
a. Efectele vemurafenib asupra altor medicamente
– Vemurafenib crește expunerea plasmatică a medicamentelor metabolizate
predominant de CYP1A2 (de exemplu agomelatină, alosteron, duloxetină,
melatonină, ramelteon, tacrină, tizanidină, teofilină)
– Vemurafenib scade expunerea plasmatică a medicamentelor metabolizate
predominant de CYP3A4, incluzând contraceptivele orale.
– Daca vemurafenib este administrat concomitent cu warfarina, este necesară
precauție și trebuie monitorizat INR.
– Vemurafenib poate crește expunerea plasmatică a medicamentelor care
reprezintă substraturi pentru gp-P, fiind necesară prudență și luată în considerare
scăderea dozei și/sau monitorizarea suplimentară a concentrației medicamentelor
care sunt substraturi pentru gp-P (de exemplu digoxină, dabigatran etexilat,
aliskiren).
b. Efectele altor medicamente asupra vemurafenib
– Farmacocinetica vemurafenib poate fi modificată de medicamente care inhibă
sau influenţează gp-P (de exemplu verapamil, claritromicină, ciclosporină,
ritonavir, chinidină, dronedaronă, amiodaronă, itraconazol, ranolazină).
– Administrarea concomitentă a inductorilor puternici ai gp-P, ai glucuronidării, ai
CYP3A4 trebuie evitată (de exemplu rifampicină, rifabutină, carbamazepină,
fenitoină sau sunătoare [hipericină]). Pentru a menține eficacitatea vemurafenib,
trebuie avut în vedere un tratament alternativ cu potențial inductor mai mic.
– Administrare concomitentă cu ipilimumab a fost asociata cu creșteri
asimptomatice de grad 3 ale valorilor transaminazelor (ALT/AST > 5 x LSN) şi
bilirubinei (bilirubină totală> 3 x LSN). Pe baza acestor date preliminare, nu se
recomandă administrarea concomitentă de ipilimumab şi vemurafenib.
Modificarea dozei în funcţie de gradul oricăror evenimente adverse (EA):
A. Grad 1 sau Grad 2 (tolerabil):
– se menține doza de vemurafenib la 960 mg de două ori pe zi.
B. Grad 2 (intolerabil) sau Grad 3
a. Prima apariție a oricărui EA de grad 2 sau 3
– Întrerupeți tratamentul până la gradul 0 – 1. Reluați administrarea
cu doza de 720 mg de două ori pe zi (sau 480 mg de două ori pe zi
dacă doza a fost deja scăzută).
b. A 2-a apariție a oricărui EA de grad 2 sau 3 sau persistența după
întreruperea tratamentului
– Întrerupeți tratamentul până la gradul 0 – 1. Reluați administrarea
cu doza de 480 mg de două ori pe zi (sau întrerupeți permanent
dacă doza a fost deja scăzută la 480 mg de două ori pe zi).
c. A 3-a apariție a oricărui EA de grad 2 sau 3 sau persistența după a 2-a
reducere a dozei
– Întrerupeți permanent.
C. Grad 4
a. Prima apariție a oricărui EA de grad 4
– Întrerupeți permanent sau temporar tratamentul cu vemurafenib
până la gradul 0 – 1. Reluați administrarea cu doza de 480 mg de
două ori pe zi (sau întrerupeți permanent dacă doza a fost deja
scăzută la 480 mg de două ori pe zi).
b. A 2-a apariție a oricărui EA de grad 4 sau persistența oricărui EA de grad
4 după prima reducere a dozei
– Întrerupeți permanent.
Observații:
– Prelungirii intervalului QTc poate necesita scăderea dozei, întreruperea temporară
și/sau oprirea tratamentului (prelungirea QTc dependenta de expunere a fost
observată într-un studiu clinic de faza II)
– Nu se recomandă ajustări ale dozei rezultând o doză mai mică de 480 mg de două
ori pe zi.
– În cazul în care pacientul prezintă carcinom spinocelular (CSC), se recomandă
continuarea tratamentului fără modificarea dozei de vemurafenib
V. Monitorizarea tratamentului:
• Examen imagistic – examen CT efectuat regulat pentru monitorizarea răspunsului
la tratament (la interval de 8-12 săptămâni) si / sau alte investigații paraclinice în
funcție de decizia medicului (RMN, scintigrafie osoasa, PET-CT).
• Examen ORL periodic (alături de evaluarea imagistica pentru surprinderea
precoce a unui eventual al 2-lea cancer; in același scop, examen ginecologic si
urologic, la inițierea tratamentului, la finalizarea acestuia sau ori de câte ori se
impune din punct de vedere clinic
• Pacienții trebuie monitorizați timp de minim 6 luni după finalizarea tratamentului,
deoarece o a 2-a neoplazie maligna poate apărea atât în timpul cat si după
oprirea terapiei.
• Examen dermatologic periodic, ce va fi continuat încă 6 luni după finalizarea
tratamentului cu vemurafenib
• EKG, ionograma serica si examen cardiologic – pentru excluderea riscului de
apariție a prelungirii intervalului QT.
• Examen oftalmologic pentru surprinderea precoce a toxicităților oftalmologice
• Transaminaze, bilirubina totala, fosfataza alcalina periodic
VI. Efecte secundare care impun întreruperea temporara sau definitiva a
tratamentului si / sau modificarea dozelor
Reacție de hipersensibilitate – au fost raportate reacții grave de
hipersensibilitate, incluzând anafilaxie, in timpul tratamentului cu vemurafenib. Reacțiile
severe de hipersensibilitate pot include sindromul Stevens-Johnson, erupție cutanată
tranzitorie generalizată, eritem sau hipotensiune arterială. La pacienții care prezintă
reacții severe de hipersensibilitate, tratamentul cu vemurafenib trebuie întrerupt
permanent.
Reacții dermatologice – au fost raportate reacții dermatologice severe, incluzând
cazuri rare de sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică. În perioada
ulterioară punerii pe piață a medicamentului a fost raportată, în asociere cu tratamentul
cu vemurafenib reacția adversă la medicament însoțită de eozinofilie și simptome
sistemice (DRESS). La pacienții care prezintă o reacție dermatologică severă,
tratamentul cu vemurafenib trebuie întrerupt permanent.
Potențarea toxicității determinate de iradiere – s-a raportat reapariția leziunilor
post-iradiere sau de sensibilizare la iradiere la pacienții tratați cu radioterapie anterior, în
timpul sau după tratamentul cu vemurafenib. Majoritatea cazurilor au reprezentat leziuni
la nivel cutanat, dar anumite cazuri, care au implicat leziuni la nivelul organelor
viscerale, au condus la deces. Vemurafenib trebuie utilizat cu precauție atunci când este
administrat concomitent sau ulterior radioterapiei.
Prelungirea intervalului QT- a fost observată prelungirea intervalului QT
dependentă de expunere. Prelungirea intervalului QT poate determina un risc crescut de
aritmii ventriculare, incluzând torsada vârfurilor. Tratamentul cu vemurafenib nu este
recomandat la pacienții cu tulburări electrolitice care nu pot fi corectate (incluzând
magneziul), sindrom de QT prelungit sau care utilizează medicamente despre care se
cunoaște că prelungesc intervalul QT. Trebuie monitorizate electrocardiograma (ECG) şi
valorile electroliților (ionograma serica incluzând magneziul) pentru toți pacienții înainte
de începerea tratamentului cu vemurafenib, după o lună de tratament și după
modificarea dozei. Se recomandă monitorizarea ulterioară în special la pacienții cu
insuficiență hepatică moderată sau severă lunar, în primele 3 luni de tratament, apoi la
fiecare 3 luni sau mai des, așa cum este indicat din punct de vedere clinic. Inițierea
tratamentului cu vemurafenib nu este recomandată la pacienții cu QTc > 500
milisecunde (ms). Dacă în timpul tratamentului valoarea QTc depășește 500 ms,
tratamentul cu vemurafenib trebuie întrerupt temporar, tulburările electrolitice (incluzând
magneziul) trebuie corectate și factorii de risc cardiologici pentru prelungirea intervalului
QT (de exemplu insuficiență cardiacă congestivă, bradiaritmii) trebuie monitorizați.
Reluarea tratamentului trebuie să aibă loc atunci când valoarea QTc scade sub 500 ms
și utilizând o doză mai mică. Dacă creșterea QTc atinge atât o valoare > 500 ms, cât și
o modificare față de valoarea pretratament > 60 ms, se recomandă întreruperea
permanentă a tratamentului cu vemurafenib.
Carcinom cutanat cu celule scuamoase (cuSCC) – soluția terapeutica este
excizia dermatologică şi continuarea tratamentului cu vemurafenib, fără ajustarea dozei.
Carcinom non-spinocelular (non-CSC) – au fost raportate cazuri de non-CSC în
cadrul studiilor clinice la pacienții tratați cu vemurafenib. Pacienții trebuie supuși unei
examinări a capului şi gâtului, constând cel puțin din inspecția vizuală a mucoasei orale
şi palparea ganglionilor limfatici, înaintea inițierii tratamentului şi la fiecare 3 luni în
timpul tratamentului (examen ORL). În plus, pacienții trebuie supuși unei tomografii
computerizate (CT) a toracelui înaintea tratamentului și la fiecare 6 luni în timpul
tratamentului. Înaintea şi la finalul tratamentului sau atunci când este indicat din punct
de vedere clinic, se recomandă efectuarea unor examinări urologice si ginecologice
(pentru femei). Monitorizarea pentru non-CSC, descrisa mai sus, trebuie să continue
timp de până la 6 luni sau până la inițierea altei terapii antineoplazice. Rezultatele
anormale trebuie tratate conform practicilor clinice curente.
Melanom primar, nou apărut – aceste cazuri pot fi tratate prin excizie și nu
necesită modificarea tratamentului.
Alte afecțiuni maligne – datorita mecanismului de acțiune, vemurafenib poate
determina progresia afecțiunilor maligne asociate cu mutații RAS. Trebuie cântărite cu
atenție beneficiile și riscurile înainte de administrarea vemurafenib la pacienții cu o
afecțiune malignă anterioară sau concomitentă asociată cu mutația genei RAS.
Afectare vizuală – uveită, irită si ocluzie a venei retiniene la pacienții tratați cu
vemurafenib. Pacienții trebuie monitorizați oftalmologic cu atenție.
Pancreatită – au fost raportate cazuri de pancreatita la pacienții tratați cu
vemurafenib. În cazul unor dureri abdominale inexplicabile, acestea trebuie să fie
investigate imediat prin evaluarea amilazei şi a lipazei serice precum si prin teste
imagistice. Pacienții trebuie atent monitorizați după reluarea tratamentului cu
vemurafenib în urma unui episod de pancreatită.
Leziuni hepatice – S-au raportat cazuri de leziuni hepatice, inclusiv leziuni
hepatice severe, asociate tratamentului cu vemurafenib. Valorile enzimelor hepatice
(transaminazele şi fosfataza alcalină) şi ale bilirubinei trebuie măsurate înaintea inițierii
tratamentului şi monitorizate lunar în timpul tratamentului, sau aşa cum este indicat din
punct de vedere clinic. Valorile anormale ale testelor de laborator trebuie corectate prin
scăderea dozei, întreruperea tratamentului sau oprirea tratamentului
Toxicitate renală – au fost raportate cazuri de toxicitate renală asociată
tratamentului cu vemurafenib, aceasta variind de la creșterea creatininei serice la nefrită
interstițială acută și necroză tubulară acută. Valoarea creatininei serice trebuie măsurată
înainte de începerea tratamentului şi monitorizată în timpul tratamentului, așa cum este
indicat din punct de vedere clinic.
Fotosensibilitate – la pacienții cărora li s-a administrat vemurafenib a fost
raportată fotosensibilitate ușoară până la severă. Toți pacienții trebuie sfătuiți să evite
expunerea la soare în timpul tratamentului cu vemurafenib. În timpul tratamentului,
atunci când sunt în aer liber, pacienții trebuie sfătuiți să poarte haine protectoare și să
utilizeze creme cu factor de protecție mare împotriva razelor ultraviolete A
(UVA)/ultraviolete B (UVB) și balsam de buze (factor de protecție solară ≥30), pentru a fi
protejați împotriva arsurilor solare. Pentru fotosensibilitate de grad 2 (intolerabilă) sau
mai mare, se recomandă modificarea dozei
VII. Criterii de întrerupere a tratamentului
• Progresia obiectivă a bolii (examene imagistice și clinice) in absenta
beneficiului clinic.
• Toxicitate semnificativa care impune întreruperea definitiva a tratamentului cu
vemurafenib.
• Decizia medicului sau a pacientului
VIII. Prescriptori
Inițierea se face de către medicii din specialitatea oncologie medicală. Continuarea
tratamentului se face de către medicul oncolog sau pe baza scrisorii medicale de catre
medicii de familie desemnati.

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

INSP: Actualizarea definitiilor de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (Covid-19)

Cate paturi ATI pentru copiii cu Covid-19 sunt disponibile in Romania

Raport: Tarile bogate ale lumii au pre-achizitionat jumatate din totalul vaccinurilor anti-Covid

COPAC: Pacientii cronici nu au devenit singuri mai vulnerabili, ci sistemul de sanatate i-a vulnerabilizat

O companie din Coreea de Sud vrea sa testeze in Romania un tratament impotriva Covid-19