L01XE10A – DCI : EVEROLIMUS (AFINITOR)

I. Definiţia afecţiunii – Carcinom celular renal

II. Stadializare: Carcinom celular renal – stadiul IV (avansat/ metastatic) conform clasificării TNM

III. Tratamentul cu everolimus (afinitor) este indicat la pacienţii cu carcinom celular renal avansat care au înregistrat progresie a bolii la sau în urma tratamentului cu terapie ţintită asupra FCEV (factor de creştere al endoteliilor vasculare) 

IV. Criterii de includere:

1. diagnostic de carcinom cu celule renale clare (confirmat histologic şi citologic),
2. progresia bolii în timpul tratamentului sau dupa administrarea tratamentului cu inhibitori ai receptorilor FCEV,
3. tratamentul anterior cu cytokine şi/sau inhibitori FCEV,

  V. Criterii de excludere:

1. pacienţi aflaţi sub tratament cronic cu corticosteroizi sau alţi agenţi imunosupresivi,
2. pacienţi care prezintă o hipersensibilitate la everolimus sau alte rapamicine (siolimus, temsirolimus),
3. pacienţi cu metastaze la nivelul SNC care care nu sunt controlate neurologic,
4. reacţii adverse inacceptabile şi necontrolabile chiar şi după reducerea dozelor sau după terapia simptomatică specifică a reacţiilor adverse apărute în timpul tratamentului.

    Atenţionări: Au fost raportate: 

• pneumonita neinfecţioasă (inclusiv boala pulmonară interstiţială) este un efect de clasă al derivaţilor rapamicinei, inclusiv everolimus; unele cazuri au fost severe şi în câteva ocazii, rezultatul letal,
• infecţii bacteriene, micotice, virale sau cu protozoare, inclusiv infecţii cu patogeni oportunişti; unele au fost severe (au produs sepsis, insuficienţă respiratorie sau hepatică) şi ocazional, letale,
• reacţii de hipersensibilitate care includ dar nu se limitează la: anafilaxie, dispnee, eritem facial, durere toracică sau angioedem,
• ulceraţii ale mucoasei bucale, stomatită şi mucozită bucală,
• cazuri de insuficienţă renală (inclusiv insuficienţă renală acută), unele cu rezultat letal.

VI. Tratament

    Doza recomandată şi mod de administrare: 

    Doza recomandată este de 10 mg everolimus o dată pe zi, la aceeaşi oră. Comprimatele nu trebuie mestecate sau sfărâmate. 

    Contraindicaţii: Hipersensibilitate la substanţa activă, la alţi derivaţi ai rapamicinei sau la oricare dintre excipienţii. 

    Ajustări ale dozei: 

    Dacă este necesară reducerea dozei se recomandă administrare a 5 mg zilnic. 

    Pacienţii vârstnici (≥ 65 ani): Nu este necesară ajustarea dozei. 

    Insuficienţă renală: Nu este necesară ajustarea dozei. 

    Insuficienţă hepatică: 

• uşoară (Child-Pugh A) – doza recomandată este de 7,5 mg zilnic;
• moderată (Child-Pugh B) – doza recomandată este de 5 mg zilnic;
• severă (Child-Pugh C) – everolimus este recomandat numai dacă beneficiul dorit depăşeşte riscul. În acest caz, doza de 2,5 mg zilnic nu trebuie depăşită.

    Ajustările dozei trebuie efectuate dacă statusul hepatic al pacientului (Child-Pugh) se schimbă în timpul tratamentului. 

    Întreruperea temporară a tratamentului până la ameliorarea simptomelor (grad ≤ 1) şi reiniţierea cu doza redusă se recomandă în următoarele situaţii (la latitudinea medicului curant): 

• pneumonită neinfecţioasă grad 2,3;
• stomatită grad 2,3;
• alte toxicităţi non-hematologice (exclusiv evenimente metabolice) – grad 2 dacă toxicitatea devine intolerabilă, si grad 3,
• evenimente metabolice (de exemplu hiperglicemie, dislipidemie) – grad 3,
• trombocitopenie – grad 2 (< 75, ≥ 50×10⁹/l), până la revenirea la grad ≤ 1 (≥ 75×10⁹/l), grad 3 şi 4 (< 50×10⁹/l), până la revenirea la grad ≤ 1 (≥ 75×10⁹/l),
• neutropenie – grad 3 (> 1, ≥ 0,5×10⁹/l), până la revenirea la grad ≤ 2 (≥1×10⁹ /l), grad 4 (< 0,5 x10⁹/l), până la revenirea la grad ≤ 2,
• neutropenie febrilă – grad 3, până la revenirea la grad ≤ 2 (≥ 1,25×10⁹ /l) şi dispariţia febrei.

    Întreruperea definitivă a tratamentului se recomandă în: 

• pneumonită neinfecţioasă – grad 2, dacă recuperarea nu are loc în maximum 4 săptămâni; grad 3, dacă reapare toxicitatea; grad 4,
• stomatită – grad 4,
• alte toxicităţi non-hematologice (exclusiv evenimente metabolice) grad 3, la reiniţierea tratamentului; grad 4,
• evenimente metabolice (de exemplu hiperglicemie, dislipidemie) – grad 4,
• neutropenie febrilă – grad 4.

    Perioada de tratament: Tratamentul trebuie continuat atât timp cât se observă beneficii clinice sau până la apariţia unei toxicităţi inacceptabile. 

    Monitorizarea tratamentului 

• imagistic – evaluarea prin ex CT / RMN;
• înainte de iniţierea tratamentului şi periodic – funcţia renală, inclusiv concentraţia de azot ureic sanguin (AUS), proteinuria şi creatinina serică; colesterol, trigliceride, hemograma completă
• frecvent – control glicemic la administrarea medicamentelor care pot induce hiperglicemie,
• periodic – depistarea simptomelor pulmonare care indică boală pulmonară interstiţială sau pneumonită; apariţiei ulceraţiilor bucale; apariţiei reacţiilor de hipersensibilitate.

 VII. Prescriptori 

    Iniţierea se face de către medicii din specialitatea oncologie medicală;. Continuarea tratamentului se face de către medicul oncolog sau pe baza scrisorii medicale de către medicii de familie desemnaţi.