H05AA02 DCI: TERIPARATIDUM

04/08/2020

H05AA02 DCI: TERIPARATIDUM

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/h05aa02-dci-teriparatidum-2/

DCI: TERIPARATIDUM
I. Criterii de includere în tratamentul cu Teriparatidum
Tratamentul cu Teriparatidum poate fi iniţiat şi menţinut pe o perioadă de maxim 24
de luni la:
1. Pacienţii cu osteoporoză severă (risc crescut de fractură): femei în
postmenopauză, bărbaţi > 50 ani sau cu hipogonadism, care au:
– scor T </= -2,5 şi una sau mai multe fracturi de fragilitate
2. Pacienţii (femei în postmenopauză, bărbaţi > 50 ani sau cu hipogonadism) cu
osteoporoză severă (risc crescut de fractură) la care tratamentul antiresorbtiv este
contraindicat, sau necesită a fi întrerupt datorită reacţiilor adverse;
3. Pacienţi (femei în postmenopauză, bărbaţi > 50 ani sau cu hipogonadism) cu
osteoporoză severă (risc crescut de fractură) în condiţiile lipsei de răspuns la tratament
antiresorbtiv:
– apariţia unei fracturi de fragilitate în perioada tratamentului sau
– pierderea de masă osoasă măsurată prin DXA* > 8% repetată la >/= 1 an.
————
* examenul DXA trebuie efectuat la acelaşi aparat.
4. Pacienţii (femei, bărbaţi) cu osteoporoză asociată tratamentului sistemic cu
glucocorticoizi: Prednison >/= 5 mg (sau alţi glucocorticoizi în doze echivalente) pentru o
perioadă >/= 3 luni, şi care au:
– Scorul T </= -2,5
sau
– Scor T între -1 şi -2,5 plus una din următoarele:
– o fractură de fragilitate
sau
– minim 3 alţi factori de risc clinic (FRAX) din tabel.
5. Pacienţi (femei în postmenopauză, bărbaţi > 50 ani sau cu hipogonadism) cu
osteoporoză severă (risc crescut de fractură) care au primit terapie antiresorbtivă minim
5 ani şi care au:
– Scor T </= -3
sau
– Scor T între -2,5 şi -2,9 şi asociază alţi 3 factori de risc din tabel.

II. Criterii de excludere din tratamentul cu Teriparatidum
1. Pacienţi trataţi cu Teriparatidum pe durata de 24 luni; se utilizează o singură dată
în viaţă.
2. Lipsa de răspuns la tratamentul cu Teriparatidum definită prin:
– apariţia unei fracturi de fragilitate după minim 12 luni de la iniţierea tratamentului;
– scăderea scorului T faţă de valoarea iniţială (la acelaşi aparat, în acelaşi loc)
măsurat la minim 12 luni de la iniţierea terapiei.
3. Pacienţi non-complianţi la tratament cu Teriparatidum (discontinuităţi ale terapiei)
4. Pacienţi cu contraindicaţii conform rezumatului caracteristicilor produsului (RCP),
respectiv:
– copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani) sau la adulţi tineri cu cartilaje epifizare
deschise;
– hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi;
– sarcina şi alăptarea;
– hipercalcemie preexistentă;
– hiperparatiroidismul;
– insuficienţă renală severă;
– boli osoase metabolice (incluzând hiperparatiroidismul şi boala osoasă Paget), altele
decât osteoporoza primară sau osteoporoza indusă de tratamentul cu glucocorticoizi;
– creşteri inexplicabile ale fosfatazei alcaline;
– radioterapie scheletală anterioară sau radioterapie prin implant;
– pacienţii cu tumori maligne osoase sau metastaze osoase.
III. Medici prescriptori pentru tratamentul cu medicamente corespunzătoare DCI
Teriparatidum
Medici cu specialitatea endocrinologie.
IV. Alte recomandări:
– Pentru iniţierea terapiei, medicul curant trebuie să corecteze deficitul de vitamina D
posibil asociat;
– Programe de educare a populaţiei privind boala, importanţa terapiei, costurilor şi
necesităţii complianţei etc.
– Trebuie minimizaţi factorii ce cresc riscul de cădere: deficit vizual, boli neurologice,
medicaţie psihotropă, malnutriţie, deshidratare, incontinenţă urinară cu micţiuni
imperioase, covoraşe şi încălţări alunecoase, iluminare insuficientă a locuinţei, obstacole
pe căile de deplasare în locuinţă, fumatul, consumul de alcool.
V. MONITORIZARE
a) Documente/investigaţii obligatorii la INIŢIEREA tratamentului:
1. Raportul complet al evaluării clinice efectuată de medicul specialist endocrinolog;
2. DXA coloană şi/sau DXA şold. În condiţiile imposibilităţii măsurării BMD la nivelul
coloanei lombare şi şoldului, se va efectua DXA antebraţ (33% radius);
3. Imagistica – pentru documentarea diagnosticului de fractură vertebrală (radiografie
simplă, morfometrie vertebrală pe scanare DXA, RMN, CT);
4. Documente medicale justificative pentru alte fracturi de fragilitate nonvertebrale;
5. Tratament anterior pentru osteoporoză dacă este cazul;
6. Examene de laborator pentru diagnosticul pozitiv de osteoporoză severă şi
excluderea unor cauze secundare (valori teste biochimie funcţie de metoda laborator):
– fosfatază alcalină;
– calcemie;
– PTH;
– 25OH vitamina D (;
– cortizol plasmatic;
– TSH, fT4;
– osteocalcina şi cross-laps.
b) Reevaluare la 12, respectiv 24 luni:
1. Raport complet, care să conţină examen clinic, inclusiv chestionare calitatea vieţii;
2. Evaluare morfometrică (prin aceeaşi metodă ca şi prima dată);
3. DXA coloană şi/sau DXA şold sau antebraţ (33% radius);
4. Evaluare biochimică:
– fosfatază alcalină;
– calcemie;
– PTH;
– 25OH vitamina D;
– osteocalcină, cross-laps.
NOTA 1:
– Medicul care prescrie va face evaluare periodică clinică şi biochimică la 3, 6, 9
luni în funcţie de caz, cu supravegherea toleranţei terapiei şi asigurarea
complianţei, pacientul trebuind să prezinte pen-urile folosite, dovadă a complianţei la
tratament.
– Medicul curant are obligaţia de a întrerupe tratamentul la pacienţi dacă:
– identifică criterii de excludere;
– au dezvoltat reacţie adversă, eveniment ce împiedică eventuala continuare a
tratamentului;
– în caz de necomplianţă a tratamentului.”

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

S-a decis relaxarea unor masuri restrictive, in Capitala

Inca doua cazuri de SARS-CoV-2 cu mutatia britanica | MS recomanda testarea la primele simptome ale bolii

Rusia a solicitat Uniunii Europene sa autorizeze vaccinul Sputnik V

Adrian Gheorghe, noul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate

Persoanele dializate, imobilizate sau nedeplasabile – vaccinate in etapa a II-a | Medicii de familie vor colabora cu asistenta sociala