Educatie pacienti: Tulburare obsesiv – compulsiva la copii – Simptome si tratament

« Inapoi la lista bolilor

In aceasta sectiune gasiti informatii adresate exclusiv medicilor de familie, pentru a facilita comunicarea cu pacientii, in contextul celor mai frecvente boli care sunt reclamate in cabinetul medicului de familie. Informatia oferita de www.formaremedicala.ro este menita sa imbunatateasca, nu sa inlocuiasca relatia dintre un pacient si medicul sau.

14/01/2014

Tulburare obsesiv – compulsiva la copii – Simptome si tratament

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/educatie-pacienti/tulburare-obsesiv-compulsiva-la-copii-simptome-si-tratament/

tulburare-obsesiv-compulsivaTulburarea obsesiv – compulsiva la copii se caracterizeaza in principal prin frici obsesive sau prin ritualuri care intervin in viata de zi cu zi, creand disconfort. Obsesiile se manifesta prin ganduri repetate, impulsuri care duc, in cele din urma, la anxietate si stres. De cele mai multe ori, aceste obsesii nu au un fundament real si nu au un rationament clar.

Simptome in tulburarea obsesiv – compulsiva

Un copil care se confrunta cu tulburarea obsesiv – compulsiva are o serie de ritualui pe care le respecta cu strictete: se spala pe maini foarte des, isi tine lucrurile intr-o ordine aproape exagerata, verifica de multe ori un anumit lucru, daca a inchis usa spre exemplu.

Tulburarea obsesiv – compulsiva poate fi recunoscuta si prin acte mentale precum numaratul, repetarea cuvintelor soptit.

In acelasi timp, copiii pot sa aiba sentimentul ca au uitat ceva acasa de aceea simt nevoia sa verifice de mai multe ori. Chiar si atentia exagerata la superstitii, credinta ca un anumit obiect iti poate aduce noroc sau ghinion.

Afectiunea se poate manifesta la un copil prin stari de anxietate generate de credinta ca un rau i se va intampla lui sau unui membru al familiei. Sub impulsul anxietatii, copilul ar putea sa verifice noaptea daca ferestrele si usile sunt inchise pentru mai multa siguranta.

In acelasi timp, un copil sau adolescent cu tulburare obsesiv – compulsiva va avea si frica de contaminare cu anumiti germeni luati prin atingerea obiectelor cu mana sau prin mancare contaminata. De aceea, acestia se vor spala foarte des pe maini.

Factori care determina afectiunea

Conform American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, tulburarea obsesiv – compulsiva este considerata de unii specialisti o tulburare la nivelul creierului mostenita din familie. In acelasi timp, se precizeaza ca acest fapt nu este o regula si ca un copil care are un parinte cu aceasta tulburare nu va dezvolta obligatoriu si el simptome.

Pe de alta parte, se considera ca un copil poate dezvolta afectiunea fara nici un caz de tulburare obsesiv – compulsiva in familie.

Alte studii precizate de academia americana au ajuns la concluzia ca tulburarea poate fi provocata de o infectie bacteriana cu streptococ.

Tratamentul in tulburarea obsesiv – compulsiva

Unii copii sau adolescenti care se confrunta cu tulburarea obsesiv – compulsiva au uneori un sentiment de rusine. Astfel de cele mai multe ori, ei vor refuza sa discute despre temerile si comportamentul lor.

O buna comunicare intre parinti si copii poate sustine increderea copilului care va permite parintilor sa-l ajute.

Eficienta in cazul acestor copii sau adolescenti este considerata pishoterapia, in special cea cognitiva alaturi de cea comportamentala.

Copilul poate fi expus in repetate randuri in fata sursei fricii sau obsesiei sale, un mod de a diminua ca rezultat anxietatea.

Autor: Anamaria Blanaru

4 Comentarii

  1. Tania says:

    Băiatul meu in vârsta de 6 ani si 6 luni a avut cateva ticuri nervoase pana in prezent si de ceva timp a început cu obsesii in a spune tot felul de cuvinte obscene si de a spune uneori ba ca ne iubește ba ca nu ne mai iubește , ca așa simte el. Spune ca nu se poate abține sa nu rostească cuvinte urate.nu știu cum sa reactionez ,deși sunt f speriata.in rest e un copil sociabil,placut si jucăuș . Va rog sa ma ajutați cu un sfat!

    • David alin says:

      Bună și ce ați făcut în continuare. Mă regăsesc cu copilul într o situație aproape identica.multumesc

      • ionita maria says:

        specialistul psiholog sau neuropediatru poate examina pt un diagnostic correct copilul,,personal sunt studenta si am auzit de cazuri si boli..nu am trecut cu copii mei personal prin asta si nu pot spune mai multe insa un bun diagnostic de la neurologie pediatrica sau de la un psiholog poate conta!

    • maria ion says:

      citisem candva despre sindrom turette si inhuraturile necontrolate rostite de cei mici..

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Pe acelasi subiect:

Ce raspuns a oferit Ministerului Sanatatii la solicitarea de suplimentare a fondurilor alocate cabinetelor de medicina familiei

Accidentul vascular cerebral sever, cauza de mortalitatea precoce

Ministrul Sanatatii: Legea vaccinarii nu se refera la obligativitate

Neurochirurgi demisionari de la Colentina: Am ajuns in situatia de a refuza peste 60 de pacienti cu tumori cerebrale complexe

DSP Suceava are director nou