Poate o institutie publica sa reduca personalul si, in acelasi timp, sa devina mai eficienta? Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) sustine ca da, iar cifrele invocate de conducere indica economii semnificative si o restructurare ampla a aparatului administrativ.
Reduceri masive: mai putini sefi, mai putine structuri
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Horatiu Remus Moldovan, a anuntat ca institutia a generat economii anuale de peste 66,6 milioane de lei in ultimii doi ani, in urma unor masuri de reorganizare.
Potrivit acestuia, in baza Legea nr. 296/2023, CNAS a redus functiile de conducere de la 12% la 8%, ceea ce reprezinta o scadere de aproximativ 50% a pozitiilor de conducere. In paralel, 73 de structuri de la nivel central si teritorial au fost comasate, iar numarul total de angajati a fost diminuat.
“Performanta unei institutii publice se masoara cu cifrele in fata, iar indicatorii CNAS arata ca sistemul public de asigurari sociale de sanatate e mai bine administrat decat in anii precedenti si gestioneaza mai chibzuit banii asiguratilor.”, a declarat presedintele institutiei, conform unui comunicat remis presei.
Sistem mai mic, dar cu responsabilitati mult mai mari
Conducerea CNAS sustine ca eficientizarea a avut loc in conditiile unei cresteri semnificative a volumului de activitate. Astfel, institutia functioneaza in prezent cu aproape 28% mai putini angajati decat in 2008, dar administreaza servicii medicale de peste 11 ori mai multe si gestioneaza o expunere financiara de peste opt ori mai mare.
In acelasi timp, cheltuielile administrative reprezinta doar 0,84% din bugetul total, iar cele de personal – 0,59%, mult sub plafonul legal de 3%.
“CNAS este un exemplu ca eficienta administrativa sta in decizii corecte, luate din timp, aplicate unitar si cu impact pe termen lung”, a subliniat conducerea institutiei.
Sistem mai mic, dar cu responsabilitati mult mai mari
Conducerea CNAS sustine ca eficientizarea a avut loc in conditiile unei cresteri semnificative a volumului de activitate. Astfel, institutia functioneaza in prezent cu aproape 28% mai putini angajati decat in 2008, dar administreaza servicii medicale de peste 11 ori mai multe si gestioneaza o expunere financiara de peste opt ori mai mare.
In acelasi timp, cheltuielile administrative reprezinta doar 0,84% din bugetul total, iar cele de personal — 0,59%, mult sub plafonul legal de 3%.
“CNAS este un exemplu ca eficienta administrativa sta in decizii corecte, luate din timp, aplicate unitar si cu impact pe termen lung”, a subliniat presedintele institutiei.
Avertisment: reducerile suplimentare pot aduce riscuri majore
Desi economiile au fost semnificative, conducerea CNAS avertizeaza ca eventuale reduceri suplimentare de personal ar putea avea consecinte grave asupra stabilitatii sistemului.
Potrivit estimarilor, o frauda sau o eroare de doar 1% din bugetul Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate ar putea genera pierderi de aproximativ 160 de milioane de euro anual – de peste zece ori mai mult decat economiile realizate prin restructurare.
In context, Moldovan a mai transmis ca CNAS apara stabilitatea financiara a sistemului de sanatate si accesul pacientilor la servicii medicale:
“Ca presedinte CNAS, stiu care sunt asteptarile asiguratilor, iar obiectivul meu si al colegilor este ca, prin masurile de eficientizare pe care le punem in aplicare, sa consolidam rezultatele de pana acum.”
Etichete: cnas, economii cnas, posturi cnas, sefi cnas
