Bolojan taie in carne vie | Nu mai putem continua cu risipa din sistemul de sanatate

Cheltuieli in crestere, fonduri suplimentare necesare si un sistem care pare sa functioneze in virtutea inertiei. Premierul Ilie Bolojan trage un semnal de alarma: sanatatea romaneasca nu-si mai permite risipa si lipsa de eficienta.

Seful Executivului a subliniat ca este imperativ ca salarizarea personalului medical sa fie corelata cu activitatea efectiva din spitale.

“O directie importanta la care lucram este reducerea risipei din sistemul de sanatate. O componenta importanta de cheltuieli a statului roman sunt cheltuielile pe sanatate. Nu ma refer la fondurile europene care intra in sanatate, nu ma refer la bugetele de investitii pe care le aloca Ministerul Sanatatii pentru reparatii de spitale sau dotari. Ma refer la sumele care intra in sistemul de sanatate prin Casa de sanatate. Ca sa va faceti o imagine, in urma cu 10 ani, in 2014, 2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile curente ale statului roman reprezentau 11%, acum au crescut la 14 – 16%. Imaginati-va ca asta inseamna niste sume foarte mari, fiecare procent inseamna sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022 – 54 de miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 – 73 de miliarde, 2025 – in aceasta vara – estimat 77 de miliarde”, a declarat prim-ministrul, intr-o conferinta de presa, potrivit Agerpres.

Dupa intalnirea cu conducerea CNAS si cu ministrul Sanatatii, premierul a explicat ca, pentru a inchide anul bugetar in curs, ar mai fi necesare sume consistente.

“Se achita doar partea de salarii, in principal, dar la toate celelalte capitole exista arierate importante. Si, deci, daca nu s-ar intampla nimic pana la finalul anului, am ajunge la 16%. Daca continuam tot asa, trebuie sa ne imaginam ca ceea ce vom incasa suplimentar din cresterea de TVA sau din acciza de la motorina sau de la benzina se va duce pe aceste suplimentari si nu doar ca nu vom reusi sa ne echilibram bugetele, ci vom continua lucrurile asa cum, din pacate, s-au desfasurat. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020. Doar atunci am mai avut o crestere de la 14% la 16%”, a explicat premierul.

El a subliniat ca in ultimii ani cheltuielile din sanatate au crescut disproportionat fata de veniturile statului.

“Deci, directia nu este buna. In 2024, de exemplu, fata de 17% crestere de venituri, avem 23% crestere de cheltuieli pe acest domeniu. De ce avem aceasta risipa in zona de sanatate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legat in sanatatea din Romania numarul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Exista alocari in cea mai mare parte dedicate cheltuielilor de personal si atunci nimeni nu are interesul sa faca economii corecte sau sa faca performanta, pentru ca nu are de ce. Sefii de sectii dintr-un spital din Romania, clinic, nu-i numeste directorul spitalului, in asa fel incat sa aiba autoritate sa faca performanta, ci Facultatea de Medicina sau Universitatea. De cine credeti ca va asculta? (…) Exista o limitare de sporuri, cred ca este de 30%, daca bine tin minte. Spitalele autoritatilor locale nu aplica limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc si Primaria sau Consiliul judetean in fondul de salarii si atunci baza la care se aplica 30% este mult mai mare”, a mai spus Bolojan.

Premierul a criticat lipsa unui control real asupra modului in care sunt folosite resursele, atragand atentia asupra stimulentelor care intretin ineficienta din sistem.

“Daca banii vin ‘fara niciun fel de problema’, nimeni nu actioneaza in sensul unei bune gospodariri, cat timp exista ‘un corn al abundentei’, din care se finanteaza.”

El a insistat ca este nevoie de o reforma profunda care sa schimbe modul de functionare al spitalelor si decontarile operate de CNAS.

“E nevoie deci sa legam salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depasesc peste 90%. Intreb: Cu ce mai ramane – medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienti de-adevaratelea? Sau pacientii sunt doar o forma pentru ca acel spital sa mearga in felul acesta? Avem decontari fictive sau umflate, in multe cazuri. Aproape toate spitalele din Romania au consultanti pentru a-si imbunatati ICM-ul, asa numit, indicatorul de complexitate. Si, daca stii cum se intocmeste o foaie de tratament, o foaia de observatie cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primesti sunt mai mari, nu pentru ca esti mai complex, nu pentru ca faci lucrurile mai bine, ci pentru ca scrii mai bine si optimizezi mai bine. Ar fi bine sa fie in realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie sa-si faca datoria.”

In opinia sa, cresterea resurselor nu a dus la o imbunatatire perceptibila a serviciilor medicale din perspectiva pacientilor.

“Cat timp, desi fondurile au crescut intr-o dinamica foarte mare, perceptia asupra sistemului de sanatate nu se imbunatateste, inseamna ca exista niste probleme. Cresterea de resurse n-are nici o legatura cu imbunatatirea perceptiei.”

Bolojan a vorbit si despre cheltuielile necontrolate cu medicamentele, sustinand ca Romania acorda o pondere prea mare tratamentelor inovative scumpe, in detrimentul celor generice.

“Avem cheltuieli cu medicamentele scapate de sub control, care se extind de la an la an. De ce? (…) Numarul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe si cred ca suntem una din putinele tari in care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decat a celor generice, care rezolva pentru 90% din boli exact in acelasi fel partea de tratament. Sigur ca, daca prescrii un medicament generic asa in general, s-ar putea ca un congres sa se organizeze la Bucuresti sau la Sofia si nu la o distanta mult mai mare. Trebuie sa inversam balanta, dar asta inseamna ca atat Ministerul Sanatatii, cat si Casa trebuie sa intervina si sa corecteze lucrurile si cu bani mai putini sa rezolvam in 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacientilor. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi inlocuite, intelegem asta, dar asta nu trebuie sa fie regula, ci exceptia.”

De asemenea, premierul a semnalat abuzurile in acordarea concediilor medicale si utilizarea excesiva a investigatiilor paraclinice, in special in contextul colaborarii public-privat.

“Daca va uitati la statistica, o sa vedeti ca avem niste punti in perioadele critice, intre sarbatori. Si se vede un varf de concedii programat exact patru zile. Si este evident ca aceste lucruri invalideaza statistica, nu te poti imbolnavi programat intr-un numar atat de mare. Avem un numar de analize paraclinice foarte extinse – RMN-uri, CT-uri, unele justificate intr-adevar, nu le contestam, dar, in mod cert, melanjul dintre sectorul public si cel privat a facut ca in ultimii ani, din pacate, in multe locuri, sa socializam cheltuielile si sa privatizam castigurile. Casele de sanatate, Ministerul Sanatatii, Directiile de sanatate publica trebuie sa treaca de la perspectiva de spectator sau mai rau, de complice, la cea de regulator, la cea de aparator al intereselor cetatenilor, pacientilor si statului, pentru ca altfel nu vom mai putea suporta aceste cresteri. Si, daca vrem intr-adevar sa avem un sistem de sanatate, nu mai trebuie sa continuam cu risipa.”

Etichete: buget sanatate, salarii sanatate, cheltuieli sistemul sanitar, bolojan