A16AX14 DCI MIGALASTATUM

03/08/2020

A16AX14 DCI MIGALASTATUM

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/a16ax14-dci-migalastatum/

DCI MIGALASTATUM
Boala Fabry este o afecțiune rară, progresivă, multisistemică, gravă și extrem de debilitantă,
punând în pericol viața. Transmiterea sa este legată de cromozomul X fiind caracterizată prin
acumularea lizozomală progresivă, care afectează bărbații și femeile.
Mutațiile genei GLA, care se află la originea bolii Fabry, determină un deficit al enzimei
lizozomale alfa-galactozidază A (alfa-Gal A) care este necesară pentru metabolismul
substraturilor glicosfingolipidice (de exemplu, GL-3, lyso-Gb3). Prin urmare, reducerea
activității alfa-Gal A este asociată cu acumularea progresivă de substrat în organele și
țesuturile vulnerabile, ceea ce duce la morbiditatea și mortalitatea asociate cu boala Fabry.
Anumite mutații ale genei GLA pot avea ca rezultat producerea unor forme mutante instabile
ale alfa-Gal A, caracterizate printr-o pliere anormală.
I. Criterii de eligibilitate pentru includerea în tratamentul cu migalastat
In boala Fabry imaginea clinică acoperă un întreg spectru de severitate, variind de la forme
ușoare (mai frecvente la femei heterozigote), cu forme severe (în special la bărbații
hemizigoți) prezentând manifestări caracteristice. Prezentarea clinică este variabilă. Odată cu
vârsta, deteriorarea progresivă poate duce la eșecul organic. Insuficiența renală în stadiu
terminal și complicațiile cardio-cerebrovasculare pot pune viața în pericol.
1. Principalele manifestări din boala Fabry sunt:
– Renale: proteinurie, disfuncţii tubulare, insuficienţă renală cronică până la stadiul de
uremie (decadele 4-5);
– Cardiace: cardiomiopatie hipertrofică, aritmii, angor, infarct miocardic, insuficienţă
cardiacă;
– Neurologice: acroparestezii, hipo sau anhidroză, intoleranţă la frig/căldură, accidente
vasculare cerebrale ischemice;
– Gastrointestinale: crize dureroase abdominale, diaree, greţuri, vomă, saţietate
precoce;
– ORL: hipoacuzie neurosenzorială progresivă, surditate unilaterală busc instalată,
acufene, vertij
– Pulmonare: tuse, disfuncţie ventilatorie obstructivă;
– Cutanate: angiokeratoame;
– Oculare: opacităţi corneene (cornea verticillata), cristalininene, modificări vascula
retininene;
– Osoase: osteopenie, osteoporoză.
2. Criterii de confirmare a diagnosticului de boală Fabry:
Diagnosticul este stabilit pe baza diagnosticului enzimatic, prin determinarea nivelului de
activitate a alfa galactozidazei A. Un nivel scăzut al activităţii enzimatice sau chiar absenţa
acesteia confirmă boala; diagnosticul molecular care, prin analiza ADN, permite identificarea
mutatiilor. O mentiune speciala se impune referitor la femeile purtatoare (heterozigote) ale
genei mutante, la care nivelul de activitate al enzimei se situeaza la limita inferioara a
normalului; la acestea este necesara analiza ADN pentru identificarea mutatiilor in vederea
precizarii starii de purtator.
– subiecţi de sex masculin:nivel scăzut al activităţii α-galactozidazei A în plasma şi
leucocite.
– subiecţi de sex feminin:nivel scăzut al activităţii α-galactozidazei A în plasmă şi
leucocite şi / sau mutaţie la nivelul genei GLA ce codifică α-galactozidaza A.
Sunt eligibili pentru includerea în tratamentul cu migalastat pacienţii cu diagnostic cert
de boală Fabry care prezinta o mutatie sensibilă (’’amenable mutation”).
3. Indicaţiile terapiei cu migalastat în boala Fabry (anexa 1):
Migalastatul este un șaperon farmacologic conceput pentru a se lega selectiv și reversibil, cu
afinitate crescută, de situsurile active ale anumitor forme mutante ale genei alfa-Gal A, ale
căror genotipuri sunt denumite mutații sensibile.
Legarea migalastatului stabilizează formele mutante ale genei alfa-Gal A din reticulul
endoplasmic și ușurează transferul normal al acestora către lizozomi. Odată acestea ajunse
în lizozomi, descompunerea migalastatului restabilește activitatea alfa-Gal A, ducând la
catabolizarea GL-3 și a substraturilor asociate.
Migalastat este indicat pentru tratamentul de lungă durată al adulților și adolescenților
în vârstă de cel puțin 16 ani, cu diagnostic confirmat de boală Fabry (deficit de alfagalactozidază
A) și care prezintă o mutație sensibilă (’’amenable mutation”).
Mutațiile genei GLA sensibile și non-sensibile la tratamentul cu Migalastat sunt enumerate în
rezumatul caracteristicilor produsului. Mutațiile genei GLA sunt disponibile și furnizorilor de
servicii de sănătate la adresa www.migalastatamenabilitytable.com.
Modificările menționate privind nucleotidele reprezintă modificări potențiale ale secvenței
ADN, care determină mutația la nivelul aminoacizilor. Mutația la nivelul aminoacizilor
(modificarea secvenței proteice) este cel mai relevantă în stabilirea susceptibilității la
tratament:
• Dacă o dublă mutație este prezentă în același cromozom (la bărbați și femei),
pacientul respectiv este sensibil în cazul în care dubla mutație este înscrisă ca
mențiune separată;
• Dacă o dublă mutație este prezentă în doi cromozomi diferiți (doar la femei), acel
pacient este sensibil în cazul în care oricare dintre mutațiile individuale este sensibila.
4. Obiectivele terapiei terapiei cu migalastat în boala Fabry (anexa 1, anexa 2):
• ameliorarea simptomatologiei şi
• prevenirea complicaţiilor tardive ale bolii Fabry.
• Rezulatele terapiei cu migalastat privind functia renala:
În studiul de fază 3 (ATTRACT) cu tratament anterior cu TSE (terapia de substituție
enzimatică), funcția renală a rămas stabilă pe parcursul celor 18 luni de tratament cu
Migalastat. În studiul de fază 3 (FACETS) fără tratament anterior cu TSE și în faza de
extensie deschisă: Funcția renală a rămas stabilă pe parcursul a până la 5 ani de
tratament cu migalastat.
• Rezulatele privind functia cardiaca Indexul masei ventriculului stâng (IMVS):
După 18 luni de tratament cu Migalastat, în studiul de fază 3 (ATTRACT) cu tratament
anterior cu TSE s-a observat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a
IMVS. În studiul de fază 3 (FACETS) fără tratament anterior cu TSE: tratamentul cu
Migalastat a avut drept rezultat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a
IMVS.
• Rezulatele privind reducerea substraturilor asociate bolii: În studiul de fază 3
(ATTRACT) cu tratament anterior TSE si in studiul de fază 3 (FACETS) fără tratament
anterior cu TSE: tratamentul cu Migalastat a dus la scăderi semnificative din punct de
vedere statistic ale concentrațiilor plasmatice de lyso-Gb3 și ale incluziunilor GL-3 în
capilarele interstițiale renale la pacienții cu mutații sensibile.
• Pe parcursul celor 12 luni de tratament cu Migalastat au fost observate reduceri
calitative ale concentrațiilor GL-3 în mai multe tipuri de celule renale: podocite, celule
mezangiale și, respectiv, celule endoteliale glomerulare.
• Criterii clinice compuse: În studiul cu tratament anterior TSE, o analiză a criteriilor
clinice compuse, constând din evenimente renale, cardiace și cerebrovasculare sau
deces, a evidențiat o frecvență a evenimentelor observate în grupul de tratament cu
Migalastat de 29%, comparativ cu 44% în grupul TSE, pe o durată de 18 luni.
• Scala de evaluare a simptomelor gastrointestinale: tratamentul cu Migalastat a fost
asociat cu ameliorări semnificative din punct de vedere statistic comparativ cu placebo,
de la momentul inițial la luna 6, în ceea ce privește diareea, precum și cu ameliorări în
ceea ce privește refluxul la pacienții care prezentau simptome la momentul inițial.
• Health-Related Quality of Life (HRQOL) a rămas stabilă peste 18 luni de tratament cu
Migalastat la pacienții trecuți de la tratament anterior cu TSE. La pacienții netratați
anterior cu TSE (FACETS), Migalastat a produs îmbunătățiri semnificative în domeniile
vitalității și sănătății generale ale chestionarului Health Status Questionnaire (SF-36) la
18/24 luni.
II. Stabilirea schemei de tratament cu migalastat la pacienţii cu boală fabry
Doze migalastat: schema de dozare recomandată la adulți și adolescenți cu vârsta de
cel puțin 16 ani este de 123 mg migalastat (1 capsulă) o dată la două zile, la aceeași
oră.
Doză omisă de migalastat nu trebuie luata în 2 zile consecutive. Dacă se omite complet doza
aferentă unei zile, pacientul trebuie să ia doza omisă de migalastat numai dacă se află în
intervalul de 12 ore de la ora normală la care este luată doza. Dacă au trecut mai mult de 12
ore, pacientul trebuie să reia administrarea migalastat în următoarea zi și la următoarea oră
de administrare programată, conform schemei de administrare o dată la două zile.
Mod de administrare migalastat: expunerea scade cu aproximativ 40% atunci când se
administrează împreună cu alimente, prin urmare nu trebuie consumate alimente cu cel
puțin 2 ore înainte și 2 ore după administrarea migalastat, pentru a exista un repaus
alimentar de minim 4 ore. În această perioadă se pot consuma lichide clare, inclusiv băuturi
carbogazoase. Pentru asigurarea unor beneficii optime pentru pacient, migalastat trebuie luat
o dată la două zile, la aceeași oră. Capsulele trebuie înghițite întregi. Capsulele nu trebuie
tăiate, sfărâmate sau mestecate.
Durata tratamentului cu migalastat: este indefinită, în principiu, pe tot parcursul vieţii.
III. Criterii de excludere din tratamentul cu migalastat (anexa 1, anexa 2)
• Se recomandă monitorizarea periodică a funcției renale, a parametrilor ecocardiografici și
a markerilor biochimici (o dată la 6 luni) la pacienții care au început tratamentul cu
migalastat sau care au fost trecuți la acest tratament.
• În cazul unei deteriorări clinice semnificative, trebuie avută în vedere evaluarea clinică
suplimentară sau întreruperea tratamentului cu migalastat.
• Migalastat este contraindicat la pacienții cu mutații non-sensibile.
• Reacţii adverse severe la medicament
D. EVALUAREA ŞI MONITORIZAREA PACIENŢILOR CU BOALA FABRY LA INIŢIEREA
ŞI PE PARCURSUL TERAPIEI CU MIGALASTAT

IV. Evaluarea şi monitorizarea pacienţilor cu boală fabry ce nu beneficiază de
tratament cu MIGALASTAT se face conform criteriilor şi mijloacelor expuse la punctul
D, dar cu periodicitate anuală.
V. Măsuri terapeutice adjuvante şi preventive pentru cele mai importante manifestări
ale BOLII FABRY

VI. Prescriptori
Medicii din specialitatile nefrologie, cardiologie, genetica medicala, neurologie și pediatrie.

Autor: FormareMedicala.ro

0 Comentarii

Postati un comentariu
Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.

Cele mai noi stiri:

Horatiu Moldovan (MS): Vaccinarea populatiei impotriva SARS-CoV-2 va incepe cel mai devreme in primavara anului 2021

Federatia “Solidaritatea Sanitara” din Romania: Numarul lucratorilor din sanatate infectati cu SARS-CoV-2 a depasit 10.000

EMA a primit cererile de autorizare a vaccinurilor anti-Covid dezvoltate de Moderna si BioNTech & Pfizer

Institutul Cantacuzino ar putea produce, in curand, un vaccin gripal

Ministrul Sanatatii spune ca vaccinul impotriva Covid-19 se va face sezonier, la fel ca vaccinul gripal