Raport OMS: Singuratatea ne ucide. Conexiunea sociala poate salva vieti

De ce, in era digitala a conexiunilor nelimitate, ne simtim tot mai singuri? Aceasta este intrebarea trista la care raspunde recentul raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), care dezvaluie o realitate paradoxala si alarmanta: in timp ce tehnologia ne apropie la nivel virtual, singuratatea si izolarea sociala afecteaza tot mai multi oameni, cu consecinte devastatoare asupra sanatatii si vietii noastre.

Singuratatea – o epidemie invizibila si mortala

Potrivit Comisiei OMS pentru Conexiuni Sociale, 1 din 6 persoane din intreaga lume sufera de singuratate, iar impactul acesteia este mult mai grav decat am crede: in fiecare ora, aproximativ 100 de oameni mor prematur din cauza efectelor singuratatii si izolarii sociale, ceea ce inseamna peste 871.000 de decese anual.

Dr. Vivek Murthy, copresedinte al Comisiei si fost chirurg general al SUA, subliniaza: “In acest raport, tragem cortina de pe singuratate si izolare, care reprezinta o provocare definitorie a timpului nostru. Comisia noastra stabileste o foaie de parcurs pentru a construi vieti mai conectate si evidentiaza impactul profund pe care acest lucru il poate avea asupra sanatatii, educatiei si economiei.”

Ce inseamna cu adevarat conexiunea sociala?

OMS defineste conexiunea sociala ca fiind modurile prin care oamenii interactioneaza si se raporteaza unii la altii. Distinctia este esentiala:

• Singuratatea este „sentimentul dureros care apare atunci cand exista un decalaj intre conexiunile sociale dorite si cele reale”.

• Izolarea sociala reprezinta „lipsa obiectiva a unui numar suficient de conexiuni sociale”.

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, afirma:

“In aceasta epoca in care posibilitatile de a ne conecta sunt nelimitate, tot mai multi oameni se simt izolati si singuri. Pe langa impactul devastator asupra indivizilor, familiilor si comunitatilor, singuratatea si izolarea, daca nu sunt abordate, vor continua sa coste societatea miliarde in domeniile sanatatii, educatiei si ocuparii fortei de munca. Salut raportul Comisiei care scoate in evidenta amploarea si impactul singuratatii si izolarii si contureaza domeniile-cheie prin care putem ajuta oamenii sa se reconecteze in moduri care conteaza cu adevarat.”

Cine sufera cel mai mult si de ce?

Singuratatea nu tine cont de varsta sau granite geografice, insa afecteaza in special tinerii si persoanele din tarile cu venituri mici si medii. Datele arata:

• Intre 17 si 21% dintre tinerii intre 13 si 29 de ani se simt singuri, cu cele mai mari rate in randul adolescentilor.
• Aproximativ 24% dintre persoanele din tarile cu venituri mici raporteaza singuratate, comparativ cu doar 11% in tarile bogate.

Singuratatea ucide: consecinte clare asupra sanatatii si economiei

Conexiunea sociala este o adevarata ancora a sanatatii, protejand impotriva inflamatiei, reducand riscul unor afectiuni grave, sustinand sanatatea mintala si prevenind decesele premature. In schimb, singuratatea si izolarea cresc riscul de accident vascular cerebral, boli cardiace, diabet, declin cognitiv, depresie, anxietate si chiar ganduri suicidare.

Riscurile se extind si asupra performantelor scolare si profesionale: adolescentii singuri au cu 22% mai multe sanse sa obtina note scazute, iar adultii izolati social intampina dificultati in a-si gasi si mentine un loc de munca, ceea ce afecteaza veniturile pe termen lung.

La nivel societal, costurile sunt colosale: pierderi uriase de productivitate, cheltuieli crescute pentru servicii medicale si subminarea coeziunii sociale. Comunitatile cu legaturi sociale puternice sunt, dimpotriva, mai sanatoase, mai sigure si mai rezistente la crize.

Cum putem schimba aceasta realitate?

Raportul propune un plan ambitios, axat pe cinci piloni esentiali: politici publice dedicate, cercetare aprofundata, interventii comunitare si psihologice, dezvoltarea unui Indice Global al Conexiunii Sociale si implicarea publica pentru schimbarea normelor sociale.

Interventiile trebuie sa actioneze simultan la nivel national, comunitar si individual, de la consolidarea infrastructurii sociale (parcuri, biblioteci, spatii de intalnire) pana la campanii de constientizare si suport psihologic.

Dr. Vivek Murthy subliniaza ca fiecare dintre noi poate face diferenta prin gesturi simple: „Majoritatea oamenilor stiu ce inseamna singuratatea. Fiecare persoana poate contribui cu pasi simpli – sa sune un prieten, sa lase telefonul deoparte pentru a fi prezent intr-o conversatie, sa salute un vecin, sa se alature unui grup local sau sa se ofere voluntar.”

Apel la actiune: Sa transformam conexiunea sociala intr-o prioritate de sanatate publica

Solutiile pentru reducerea singuratatii si izolarii sociale exista la mai multe niveluri – national, comunitar si individual – si variaza de la cresterea constientizarii si schimbarea politicilor nationale pana la consolidarea infrastructurii sociale (de exemplu, parcuri, biblioteci, cafenele) si oferirea de interventii psihologice.

Majoritatea oamenilor stiu cum se simte singuratatea. Si fiecare persoana poate face o diferenta prin pasi simpli, de zi cu zi – cum ar fi sa intinda o mana unui prieten aflat in nevoie, sa puna telefonul deoparte pentru a fi pe deplin prezent in conversatie, sa salute un vecin, sa se alature unui grup local sau sa faca voluntariat. Daca problema este mai grava, este important sa se informeze despre sprijinul si serviciile disponibile pentru persoanele care se simt singure.

Costurile izolarii sociale si singuratatii sunt ridicate, dar beneficiile conexiunii sociale sunt de amploare.
Odata cu lansarea acestui raport, OMS face apel catre toate statele membre, comunitatile si indivizii sa transforme conexiunea sociala intr-o prioritate de sanatate publica.

Etichete: singuratatea, izolarea, epidemie de singuratate, efecte sanatate singuratate, conexiuni sociale, oms