Romania, in fata unei crize tacute | Consumul de droguri ia amploare

Cati dintre prietenii tai au fost tentati sa incerce „doar o data”? Cati adolescenti confunda evadarea cu autodistrugerea? Si cati tineri cred ca „mie nu mi se poate intampla”?

Realitatea e dura si nu mai poate fi ignorata: consumul de droguri nu e un subiect tabu sau rezervat filmelor dramatice – e aici, acum, in scoli, in cluburi, in spitale. E un fenomen global, in plina crestere, care afecteaza sanatatea publica, siguranta sociala si viitorul unei generatii intregi.

Institutul National de Sanatate Publica (INSP) trage un semnal de alarma clar: consumul de droguri nu mai este un subiect marginal, ci o criza cu efecte directe asupra sanatatii publice, securitatii sociale si viitorului tinerilor.

Consum de droguri, in crestere globala accelerata

Cifrele vorbesc de la sine. Conform Raportului ONU privind drogurile (UNODC 2024), in 2022 292 de milioane de oameni au consumat droguri — o crestere de 20% fata de acum un deceniu. Si mai grav: doar 1 din 11 persoane cu tulburari cauzate de droguri primeste tratament. In cazul femeilor, situatia este si mai sumbra — doar una din 18 are acces la tratament, fata de unul din 7 barbati.

Europa, in pragul unei crize

Raportul european privind drogurile (2024) vine cu o veste deloc linistitoare: 323 de tone de cocaina confiscate doar in 2022. Cu cat mai accesibile, cu atat mai periculoase — cresterea supradozelor si a complicatiilor cardiovasculare devine o problema de sanatate publica. Rata mortalitatii din cauza supradozelor in UE este de 22,5 decese la un milion de locuitori (15-64 de ani).

Consumul de droguri ia amploare in Romania

Consumul de droguri ilegale implica numeroase riscuri cu impact semnificativ asupra sanatatii fizice, psihice, sociale si asupra statutului juridic al individului.

Din punct de vedere medical, drogurile pot afecta grav sistemul nervos central, provocand tulburari neurologice severe, inclusiv convulsii, accident vascular cerebral, coma sau deces.

De exemplu, opioidele, cum ar fi heroina sau fentanilul, pot conduce rapid la insuficienta respiratorie letala, in special in caz de supradoza. Stimulentele precum cocaina si metamfetamina pot cauza infarct miocardic, hipertensiune severa si aritmii chiar si la persoane tinere fara antecedente cardiace. Mai mult, utilizarea frecventa a seringilor contaminate este asociata cu un risc crescut de transmitere a bolilor infectioase, in special HIV, hepatita B si C, afectand nu doar consumatorul, ci si sanatatea publica in ansamblu.

“Efectele nu se opresc la granita corpului sau mintii, consumul de droguri produce si consecinte sociale grave. O societate in care consumul este tolerat devine mai fragila: cresc ratele criminalitatii, ale abandonului scolar, ale violentei domestice si ale accidentelor rutiere. La nivel individual, persoanele afectate se confrunta frecvent cu marginalizare, pierderea locului de munca, destramarea relatiilor familiale si excluziunea din comunitate/izolarea sociala. La nivel macro, impactul economic este semnificativ, reflectat in costuri indirecte pentru sistemul sanitar, justitie, asistenta sociala si pierderi de productivitate.”, transmite INSP.

Fiecare gest conteaza. Fii parte din solutie!

Consumul de droguri nu e doar o alegere personala. Este un act cu efecte in lant asupra celor din jur si asupra viitorului societatii. Spune NU drogurilor nu ca slogan, ci ca act de responsabilitate.

• Parinti, profesori, medici, colegi, prieteni — putem salva vieti.
• Prin informare reala, sustinere empatica si acces la tratament.
• Prin educatie, preventie si implicare, putem opri valul.

INSP reaminteste: nu e suficient sa reactionam. Trebuie sa actionam din timp. Drogurile nu sunt un trend, ci o urgenta de sanatate publica.

Etichete: consumul de droguri, efecte droguri, risc droguri, insp