Epilepsia este o boala cronica si se manifesta prin crizele repetate. Crizele se pot manifesta diferit de la un bolnav la altul de aceea este foarte important ca medicul sa ofere indicatii atat pacientului cat si familiei cum anume trebuie intervenit in cazul unei crize.
Crizele generalizate sunt foarte intense, implica pierderea cunostintei bolnavului, convulsii ale corpului. In cazul acestui tip de crize, bolnavul de epilepsie este expus riscului de a suferi leziuni. Isi poate musca limba si poate avea pierderi de urina.
In crizele partiale simple bolnavul va ramane constient, dar va experimenta senzatii neobisnuite de fericire, tristete, ameteli. Poate sa simta gusturi, mirosuri, sa auda zgomote care nu sunt reale.
In crizele partiale complexe sunt expusi riscului de a-si pierde cunostinta. Pot sa aiba miscari repetitive precum clipirea regulata, spasme, miscari ale gurii, actiuni repetitive.
Absentele (crize petit mal) se manifesta prin pierderea cunostintei doar pentru o perioada scurta de timp (cateva secunde) sau se caracterizeaza prin lipsa simptomelor. Bolnavul, de obicei copil, isi intrerupe orice activitate si isi pierde orice expresie pe fata.
Aceste crize incep si se sfarsesc brusc si se pot repeta in decursul aceleiasi zile. Unii bolnavi pot sa nu realizeze ca au avut o criza.
Riscul de a face status epilepticus
Status epilepticus apare in cazul in care criza dureaza un interval mai mare de timp, pana la 30 de minute.
In urma acestor crize repetate, bolnavul este expus riscului afectiunilor cardiovasculare, hipertemiei sau a leziunilor neuronale.
Cum abordam bolnavul dupa o criza
Dupa o criza, bolnavul poate experimenta senzatii de oboseala, manifestate in dorinta de a dormi.
In cazurl crizelor generalizate, cu pierderea cunostintei, este recomandat sa i se aminteasca bolnavului unde se afla.
Suportul persoanelor apropiate este important pana la revenirea completa dintr-o criza.
In cazul unei crize, este recomandat sa se indeparteze de bolnav obiectele de care s-ar putea rani in timpul convusiilor. O atentie sporita se cere in cazul in care bolnavul se afla pe strada.
