Acces cursuri

Stiri medicale

Raport MCV: Coruptia din Sanatate pare foarte raspandita in Romania

Data ultimei actualizari: 02/02/2015

ordinanta-guvern-carduriRaportul MCV al Comisiei Europene, publicat saptamana trecuta, face referire la coruptia din sistemul de sanatate care pare sa fie foarte raspandita, practica platilor informale fiind foarte frecventa, in special in orasele si localitatile mici si “cel mai ades pare sa fie si dificil de eradicat”.

Tot in acel raport, insa, se remarca si ca Ministerul Sanatatii are progrese semnificative prin proiecte derulate cu organizatiile societatii civile.

“Coruptia din sistemul de sanatate pare sa fie foarte raspandita. Practica platilor informale este foarte frecventa, in special in orasele si localitatile mici si cel mai ades pare sa fie si dificil de eradicat. Ministerul Sanatatii impreuna cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei au realizat un studiu perceptie asupra coruptiei, in Februarie 2014. Este relevant ca mai mult de doua treimi (68%) dintre persoane au considerat ca nivelul de coruptie in sistemul public de sanatate este inalt si foarte inalt, si una din cinci persoane accepta existenta platilor informate”, scrie in raport.

Potrivit documentului, in domeniul sanatatii coruptia are doua nivele de referinta: nivelul inalt, in domeniul achizitiilor publice, si mica coruptie, in domeniul platilor informale pentru serviciile medicale, ambele domenii fiind “abordate” incepand cu anul 2014.

Raportul mentioneaza ca pentru combaterea problemelor specifice din achizitiile publice din sistemul de sanatate, Ministerul Sanatatii a realizat o monitorizare a cheltuielilor fondurilor publice ale unitatilor sanitare, prin intermediul unui portal. Totodata, suplimentar, se vor adauga o platforma de monitorizare a achizitiilor publice si a contractelor incheiate de unitatile sanitare publice si un portal al conflictelor de interese.

Acelasi document arata ca, in mod curent, achizitiile publice se desfasoara centralizat la nivel national pentru mai multe produse (echipamente, vaccinuri, etc), in 2014 fiind realizate sase astfel de achizitii centralizate, economiile fiind de 20% de-a lungul derularii acordurilor cadru incheiate.

”Cheltuielile efectuate de unitatile sanitare sunt monitorizate si sunt semnalate marile deficite intalnite, unele constituind adevarate anomalii. Se intentioneaza aplicarea metodologiei prin care unitatile sanitare vor raporta contractele incheiate, ceea ce va permite evaluarea eficientei acestor contracte. Cu toate acestea, constrangerile de personal par sa limiteze potentialul acestor masuri de detectare eficienta si de prevenire a coruptiei.(…) Un prim pas in incercarea de a reduce platile informale, este testat in prezent un sistem de mecanism de feedback al pacientului”, mai scree in raport, conform Agerpres.  

In ceea ce priveste consiliile de etica din spitale, documentul arata ca acestea nu sunt inca functionale, dar este in curs de elaborare o metodologie pentru functionarea acestora.

”Comisiile de Etica vor fi insarcinate cu analiza evaluarilor oferite de pacienti referitoare la posibilele incalcari ale eticii si referitoare la fapte de coruptie. Acestea nu vor avea competenta de a investiga penal infractiunile, dar vor fi imputernicite sa transmita informatiile relevante pentru urmarirea penala. Un alt element preventiv este introducerea unui card electronic de sanatate, care va inregistra toate consultarile si baza de prescriptie medicala si care va contribui, de asemenea, la identificarea consultatiilor sau prescrierilor false sau abuzive”.

Realizatorii arata ca societatea civila a propus si alte masuri pentru a stopa platile informale, una dintre acestea fiind cea care prevede cresterea veniturilor personalului medical din unitatile publice.

Postati un comentariu

Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.