Acces cursuri

Stiri medicale

Metamorfoza psihopatului

Data ultimei actualizari: 06/02/2013

Intr-un articol anterior (Motivatia liderilor) incercam sa demonstrez ca ceea ce-i impinge la actiune pe numerosi lideri este plictiseala.  De curand, un prieten mi-a atras atentia ca inclinatia spre plictiseala este cea de-a treia caracteristica enumerata in testul de depistare a psihopatilor. Observatia este foarte interesanta si necesita unele lamuriri. De fapt voi incerca sa raspund la doua intrebari legitime: prima, daca sunt psihopatii nebuni, si a doua, daca psihopatii ne conduc.

Daca ne uitam in „Biblia psihiatrilor” DSM-IV R, nu vom gasi diagnosticul de psihopatie. Cel mai apropiat diagnostic de cautarile noastre este cel de „tulburare de control al impulsurilor si de ajustare (adaptare)”. Majoritatea manifestarilor acestei suferinte mintale are consecinte devastatoare asupra societatii si de aceea unii autori folosesc termenul colocvial de „sociopat” alternativ cu cel de „psihopat” cand se refera la purtatorul acestei caracteristici.

Motivul pentru care psihopatia nu este inclusa in manualele de boli psihice consta in faptul ca ea este o trasatura de personalitate. Adica te nasti si mori cu aceasta trasatura, spre deosebire de bolile psihice care vin si trec (sau in cel mai rau caz, fluctueaza). Deci bolile psihice au in ultima instanta un leac, pe cand psihopatia nu are. De aceea, psihopatia o veti gasi in manualele psihologilor si mai ales ale celor din domeniul judiciar, pentru ca toti ucigasii in serie sunt psihopati. Exista numeroase teste psihologice pentru depistarea psihopatiei, iar cel mai utilizat este testul PCL-R (Psychopathy Check List-Revised) al lui Robert Hare.

Lista cuprinde 20 de caracteristici:

  1. Volubilitate / farmec superficial
  2. Supraevaluarea grandioasa a propriei valori
  3. Inclinatia spre plictiseala / nevoia permanenta de stimulente
  4. Mintitul patologic
  5. Siret / manipulativ
  6. Lipsa remuscarilor sau a sentimentului de vina
  7. Afectiune superficiala
  8. Cruzime / lipsa empatiei
  9. Stil de viata parazitar
  10. Control slab al comportamentului
  11. Comportament sexual promiscuu
  12. Probleme de comportament inca din copilarie
  13. Absenta unor teluri realiste pe termen lung
  14. Impulsivitate
  15. Iresponsabilitate
  16. Nu accepta responsabilitatea pentru propriile actiuni
  17. Relatii de cuplu frecvente si de scurta durata
  18. Delincventa juvenila
  19. Revocarea eliberarii conditionate
  20. Versatilitate criminala

Hare a facut aceasta lista lucrand cu criminali din inchisorile canadiene. Pentru fiecare caracteristica din lista se acorda 0 (absent), 1 (slab prezent), sau 2 (prezent din plin) puncte. De la pragul de 30 de puncte in sus esti psihopat cu acte, si daca esti si criminal, nu prea mai ai sanse sa iesi din puscarie. Incarcerarea pe viata este justificata de faptul ca majoritatea coplesitoare a criminalilor psihopati, odata eliberati isi reiau seria crimelor. Studiile de laborator facute pe acesti subiecti au aratat ca exista o anomalie in creier care afecteaza modul de procesare a informatiilor cu caracter emotional. Intre intelesul lingvistic al cuvintelor  si conotatiile lor emotionale este o disociere aproape completa. Sistemul limbic din creier pur si simplu nu se activeaza la semnalele trimise de nucleul amigdalian. Adica acesti oameni nu resimt niciodata frica cu efectele ei inhibitoare si restrictive.

Esenta psihopatiei este absenta „franei morale”. Psihopatii sunt excitati de vederea violentei si pentru ca morala nu-i retine, sfarsesc prin a comite crime in serie.

Psihologii practicieni au observat imediat ca multe dintre caracteristicile din aceasta lista se intalnesc, desigur mai diluate, la multi oameni care nu sunt criminali.

Robert Hare a revenit ulterior cu un model de personalitate psihopatoida format din 4 factori:

  1. Factori interpersonali: 1, 2, 4 si 5
  2. Factori afectivi: 6, 7, 8 si 16
  3. Factori ce tin de stilul de viata: 3, 9, 13, 14 si 15
  4. Factori anti-sociali: 10, 12, 18, 19 si 20.

Comportamentul sexual (11 si 17) a disparut din acest model de personalitate.  Testul astfel modificat si cu pragul coborat la 26 de puncte a inceput sa fie aplicat pe populatia generala. Rezultatul a fost ca putem estima cu destula precizie ca pana la 1% din populatie are o personalitate psihopatoida. Ei insa nu sunt distribuiti uniform in societate. Caracteristicile enumerate ii fac sa se indrepte spre marile orase si se pare ca majoritate acced in patura superioara a societatii.

Daca criminalii in serie psihopati nenorocesc familii, psihopatii din politica, corporatii si organizatii religioase ruineaza economia si societati intregi. Razboaiele, injustitia, exploatarea sunt cel putin in parte provocate si de prezenta psihopatilor la varful societatii. Se estimeaza ca intre 4 si 5% din politicieni, sefi de corporatii si lideri religiosi au o personalitate psihopatoida. Cum reusesc insa acesti oameni sa ajunga in top?  Datorita lacomiei celor care-i propulseaza la varf cu ajutorul firmelor de recrutare si de relatii publice.

Iata cum se re-branduiesc trasaturile psihopatoide in calitati de lider:

  • Volubilitate / farmec superficial  =  carismatic
  • Supraevaluarea grandioasa a propriei valori  =  incredere in sine
  • Siret / manipulativ  =  putere de influenta
  • Maestru al inselaciunii  = persuasiv
  • Fabricarea de minciuni = gandire vizionara
  • Impulsivitate = capacitatea de a-si asuma riscuri
  • Inclinatia spre plictiseala / nevoia permanenta de stimulente = orientat spre actiune/ pro-activ
  • Cruzime / lipsa empatiei = capacitatea de a lua decizii dificile

Aceste „calitati” sunt mai frecvent intalnite in unele meserii: presedinte al consiliului de administratie/director general,  ziarist (TV, presa scrisa), agent de vanzari, avocat, ofiter de politie, chirurg, functionar public, predicator.

Din fericire sunt si multe meserii in care aceste „calitati” sunt un handicap si in care nu veti intalni personalitati psihopatoide: asistent social, asistent medical, psihoterapeut, meserias, profesor, medic, activist social, frizer/cosmetician, artist creator, contabil.

Linia de demarcatie nu este intotdeauna clara, dar cu bun simt si un pic de gandire oricine poate sa identifice trasaturile psihopatoide. Nenorocirea apare atunci cand ne lasam judecata sa fie inlocuita de propaganda mass-mediei. Joaca cu vorbele duce la orbire. In acest fel trasaturile psihopatoide fundamentale se metamorfozeaza in calitati de lider de succes. Cine plateste pentru „succesele” economice, politice, militare,  manageriale sau spirituale ale liderilor psihopatoizi? Noi, cu totii. Acesti lideri nu trebuie iertati pentru ca nu sunt bolnavi, ci pur si simplu sunt rai. Fara leac!

 

Autor: Dr. Sever Cristian Oana

Dr. Sever Cristian Oana este Medic Primar, Medicina de Familie, instructor formator si autor al cursurilor Hiperplazia Benigna de Prostata – Partea I si Partea II disponibile in mod gratuit pentru medicii de familie din Romania in cadrul platformei FormareMedicala.Din 2008 este membru al Senatului SNMF (Societatea Nationala de Medicina a Familiei) si membru al comisiei juridice CMB (Colegiul Medicilor Bucuresti), din 2006 este membru in Consiliul de Administratie al AMFB (Asociatia Medicilor de Familie din Bucuresti).

3 comentarii

  • lara spune:

    Ce sa fac daca 80% dintre caracteristici le regasesc la un prieten? Cum pot sa ajut?

  • mioara spune:

    Te poti indrepta spre un psiholog sau mai bine un psihoterapeut cu experienta cu ajutorul caruia sa poti ameliora sau rezolva in intregime dificultatile pe care le intampini. Primul pas spre vindecare este constientizarea.Tu l-ai facut! succes pe mai departe.

  • lala spune:

    ce pot face daca ma regasesc?

Postati un comentariu

Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.