Acces cursuri

Stiri medicale

Ghid de diagnostic si tratament pentru dermatita atopica

Data ultimei actualizari: 10/04/2013

Ultimele decade au inregistrat o prevalenta in continua crestere pentru dermatita atopica (DA). In Europa de Vest, 20% dintre copii dezvolta afectiunea, dintre care 15% prezinta cazuri severe. Dermatita atopica afecteaza grav calitatea vietii, impactul fiind mai sever decat cel determinat de prezenta psoriazisului si egal cu cel dat de instalarea diabetului zaharat, se arata in Ghidul de diagnostic si tratament pentru dermatita atopica.

DA este o afectiune cutanata inflamatorie, pruriginoasa, cronica identificata la persoane cu teren atopic, care se manifesta prin papule intens pruriginoase cu evolutie spre lichenificare. Exista trei tipuri clinice ale afectiunii:

  • dermatita infantila – leziuni la nivelul fetei si pe zonele convexe, frecvent leziuni infectate
  • dermatita la copil – leziuni flexurale, frecvent leziuni lichenificate
  • dermatita la adult – leziuni simetrice: pliuri, maini, perimamelonar, leziuni lichenificate.

Medicii stabilesc diagnosticul in functie de prezenta criteriului major, insotit de trei criterii minore. Cel putin asa este precizat in criteriile Grupului britanic de studiu al dermatitei atopice. Afectiunea cutanata pruriginoasa reprezinta criteriul major, iar criteriile minore sunt urmatoarele:

  • debut sub varsta de 2 ani (nu se aplica la copiii a caror varsta este sub 4 ani);
  • istoric de leziuni flexurale (inclusiv obrajii la copiii a caror varsta este sub 10 ani);
  • istoric de xeroza cutanata generalizata;
  • antecedente personale ce cuprind alte boli atopice sau antecedente heredocolaterale de boala atopica la rudele de gradul 1 la copiii sub 4 ani;
  • dermatita flexurala manifesta sau a obrajilor/fruntii si a portiunii distale a membrelor la copiii sub 4 ani.

Criteriile Hanifin si Rajka s-au dovedit dificil de aplicat in practica. ┬áIn plus, unele criterii de diagnostic au fost identificate drept nespecifice. Printre acestea amintim eczema mamelonului, cheilita, keratoconus si cataracta subcapsulara anterioara. In anumite situatii, medicii dermatologi au nevoie, pentru a putea stabili un diagnosctic, si de investigatii paraclinice, precum biopsia cutanata, hemograma, confirmarea terenului atopic (IgE seric total crescut, Ig E specifice cu teste RAST), examenul bacteriologic, examenul micologic, testarea sensibilitatii la pneumalergeni (70% din pacienti prezinta sensibilitate la praful de casa), testarea sensibilitatii la alergeni alimentari – prick test (pozitiv, papula cu diametru minim de 2 mm, sau eritem cu diametru minim de 3 mm) si realizarea testelor de provocare (alergeni ingerati sau aplicati la nivelul mucoasei nazale).

Algoritmul terapeutic, criteriile de internare si dispensarizare, precum si tratamentul asigurat in dermatita atopica sunt detaliate in ghidul terapeutic.

Autor: Mirabela Viasu
Sursa: www.paginamedicala.ro

Postati un comentariu

Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.