Stiri medicale

Cand trebuie sa facem examenul clinic pentru a depista simptomele urinarii joase?

Data ultimei actualizari: 29/07/2013

tuseurectalDaca aveti pacienti barbati cu varsta peste 50 de ani, atunci este recomandat sa faceti un examen clinic periodic chiar daca nu au simptome urinare joase. Semnalul de alarma este tras de faptul ca doar 18% din cei 41% de pacienti care au simptome urinare joase sunt diagnosticati. Care sunt intrebarile care va ajuta sa dedectati daca pacientul are deja simptome urinare joase?

Pacientul trebuie sa aiba in vedere 3 aspecte foarte importante in depistarea simptomelor: de cate ori se trezeste noaptea pentru a urina (simptome urinare joase/iritative), care este forta jetului urinar (simptome urinare joase obstructive), daca au senzatia ca nu au evacuate complet vezica (simptome urinare joase obstructive).

Cele doua modalitati de depistare a simptomelor sunt: chestionarul IPSS (instrument validat care evalueaza evolutia simptomatologiei) si calendarul mictional (in cazul pacientilor care au capacitatea de a-si evalua simptomatologia).

Examenul clinic prespune explorarea zonei suprapubiene si a functiei senzoriale si motorii, evaluarea sensibilitatii perineale si a statusului renal, analiza posibilelor cicatrici postoperatorii sau post traumatice pelviene si a leziunilor tumorale si/sau a celor abdomino-pelviene, si nu in ultimul rand tuseul rectal.

Dialogul pacient-medic este foarte important. Medicii trebuie sa le explice pacientilor procedura, sa le ceara consimtamantul asupra procedurii si sa le asigure conditiile de intimitate si, de preferabil, un asistent de acelasi sex cu pacientul in cauza.

Pacientului trebuie sa i se explice urmatoarele etape ale procedurii care presupun: in primul rand examinarea in pozitie genu-pectorala sau in decubit lateral stang, avand genunchii flexati. Degetul examinator (indexul) este lubrifiat cu vaselina, unguent cu anestezina si nu necesita conditii de sterilitate.

Pentru analiza tonusului sfincterian, degetul examinator este introdus cu delicatete in orificiul anal extern. In cazul unei fisuri anale se produce spasmul anal intens si dureros care nu permite tuseul rectal.

Presiunea laterala determina relaxarea sfincterului anal si permite examinarea ampulei rectale. Se examineaza modificari ale mucoasei, formatiuni tumorale precum parenchimatoase, fluctuente, modificari ale organelor prostate, vagin, col uterin, corp uterin, coccige, sacru.

Prin modificarea pozitiei pacientului sau a cresterii presiunii intraabdominale se optimizeaza examinarea fundului de sac Douglas. Se pot decela metastaze peritoneale ale fundului de sac Douglas, tumori sigmoidiene prolabate in Douglas, patologia anexiala.

La finalizarea procedurii, atunci cand se extrage degetul din orificiul anal, medicul trebuie sa analizeze aparitia pe manusa a produselor patologice precum sange, puroi, mucus.

Reexaminarea canalului rectal este favorizata de dilatatia realizata de tuseul rectal.

In cazul unui efort de defecatie, examinarea poate evidentia prolapsul de mucoasa rectala, a orificiilor interne ale fistulelor perianale si a hemoroizilor.

 

Mai multe informatii despre si despre managementul acestei afectiuni puteti afla studiind cursul EMC online “Hiperplazia Benigna de Prostata”, disponibil gratuit pe platforma FormareMedicala.ro si creditat cu 8 puncte EMC recunoscute in programul de educatie medicala continua.

Autor: Cristian Dorobantescu

Cristian Dorobantescu Cristian Dorobantescu Strategic Marketing VP / Data Center Solutions. Cristian Dorobantescu este specializat in crearea si dezvoltarea de proiecte strategice online adresate pietei romanesti si internationale.

 

Postati un comentariu

Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj.